Linkuri accesibilitate

Jurnal de corespondent: Europenii în vremuri de răstriște: panica lor și țuica noastră


E greu de crezut ca europenii ar da dovada unei discipline impregnate de abnegatie pentru colectivitate cum vedem in Japonia.


Cind ne mandrim cu gradul de sofisticare al civilizatiei noastre europene, uitam ca e vorba mai peste tot de o sofisticare individuala, a persoanei, in dauna colectivului. In cazul unei catastrofe, e greu de crezut ca europenii ar da dovada unei discipline impregnate de abnegatie pentru colectivitate cum vedem in Japonia. E mult mai probabil ca ne-am calca in picioare, urland si cautand iesirea cea mai apropiata.

Imi vine asta in cap ori imi amintesc cum in ’91, in momentul primei interventii americane in Irak, magazinele din München, unde era instalata atunci Europa Libera, au fost luate cu asalt de bunii bavarezi, care in doua zile golisera toate rafturile de rezervele de zahar, ulei si alte produse… Aflasera ca rachetele lui Saddam puteau atinge Europa.

Sau, tot asa, de cate ori vad, in Bruxelles-ul congestionat de masini, zecile de mii de functionari la volan care in fiecare zi, intre 4 si 6 dupa-amiaza, refuza cu incapatanare sa acorde prioritate altora, fiecare disperat sa ajunga cat mai repde acasa.

In Croatia, unde ma aflu acum, s-a vindut saptamana asta totalitatea stocului disponibil de contoare Geiger, aparatele portabile care măsoară radioactivittea. Prin farmacii, in Zagreb, am văzut si auzit oameni intreband discret dacă sunt pastile cu iod, din cele care se spune ca reduc efectul radiatiilor. Sigur, nu se poate spune ca ar fi chiar o isterie colectivă, insa, in ciuda asigurărilor guvernului ca cetăţenii croati nu risca nimic din pricina catastrofei din Japonia, firma croata care fabrica acele contoare Geiger a anunţat ca a vândut săptămâna trecută cit de obicei într-un an si ca acum e in ruptura de stoc. La 300 de euro bucata pentru un aparat de măsura cit un telefon mobil, iata o firma ce si-a văzut afacerile crescind brusc de 50 de ori.

Noroc ca la nord de Dunare, prin părţile noastre, românii nu sint deloc panicati, probabil dintr-un soi de fatalism. Cine e suficient de in vârsta ca sa-si aminteasca Cernobilul, acum 25 de ani, ştie ca nici atunci nu prea credea nimeni la noi ca acele pastile cu iod, distribuite dramuit prin dispensare, ar fi putut proteja in mod serios pe cineva de efectele radiatiilor. Pana la urma tot o tuica parca te apara mai bine. Iar daca bei mai multe, chiar nu-ti mai vine sa te repezi urland spre iesire in caz de catastrofa.
XS
SM
MD
LG