Linkuri accesibilitate

Valentina Buliga: executivul a aprobat un proiect de lege care prevede, treptat, unificarea condiţiilor de asigurare cu pensii, majorarea treptată a vârstei de pensionare pentru categoriile care au avut privilegii până acum: judecători, procurori, funcţionari publici.


Guvernul a început ceea ce consideră a fi „eliminarea inechităţilor” din sistemul de pensii. Un proiect care va ajunge în curând în Parlament prevede majorarea treptată a vârstei de pensionare pentru judecători şi procurori, militari şi poliţişti, dar şi alte categorii „privilegiate” care pot ieşi la pensie mult mai devreme decât restul populaţiei. Vom încerca astăzi, împreună cu ministra muncii, protecţiei sociale şi a familiei, Valentina Buliga, să vedem cum şi cine în primul rând va fi afectat şi ce efecte poate avea reforma asupra fondului de pensii din R. Moldova.


Interviul matinal EL: cu Valentina Buliga despre reforma sistemului de pensii


Europa Liberă: Dnă Buliga, v-am propune mai întâi să faceţi un rezumat al modificărilor care se propun?

Valentina Buliga:
În primul rând înainte a vă spune care sunt modificările propuse eu cred că este foarte logic să le reamintim radioascultărorilor şi nouă chiar înşine că pe parcursul mai multor ani în R. Moldova se discută despre faptul că avem un sistem de pensionare inechietabil, cu diferite condiţii de ieşire la pensie a unor categorii, că pensiile nu asigură astăzi o bătrâneţe decentă cetăpţenilor R. Moldova, că avem o discrepanţă mare între pensii mari şi pensii mici şi anume necesitatea modificărilor este impusă de realităţile cu care se confruntă R. Moldova şi cetăţenii ei.

De aceea şi sâmbătă executivul a aprobat un proiect de lege care prevede, treptat, unificarea condiţiilor de asigurare cu pensii şi este vorba despre majorarea treptată a vârstei de pensionare pentru categoriile care au avut privilegii până acum, este vorba despre judecători, procurori, funcţionari publici. Ca să le amintesc, la fel, aceste categorii de persoane au dreptul ca să-şi stabilească pensia la vârsta de 50 şi 52 de ani.

La fel este vorba despre excluderea unor privilegii cum ar fi pentru deputaţi, miniştri, preşedinte de stat la sragiu de muncă în această funcţie. Pentru că era suficient să fii deputat doi ani şi aveai deja dreptul la o altă formulă de calcul. Este vorba şi despre modificarea stagiului de cotizare pentru cei ce muncesc în structurile Forţelor Armate, în MAI, de la 20 la 25 de ani, pentru că era destul să munceşti 20 de ani în aceste structuri şi aveai dreptul deja să-ţi stabileşti pensia.

La fel vreau să menţionez că această majorare atât a vârstei pentru categoriile enunţate, cât şi pentru cei din structurile de forţă nu se vor face brusc, pentru că noi înţelegem foarte bine că este o reformă necesară, impusă, dar n-au cunoscut din start şi se va face treptat, cu câte şase luni anual. Şi este vorba la fel despre majorarea stagiului de cotizare de la 30 la 35 pentru toate categoriile pentru că, - de ce ne-a fost într-un fel impusă această modificare? -, pentru că vârsta de pensionare în R. Moldova este cea mai mică comparativ cu toate ţarile şi din regiune, şi europene şi sunt sigură că cetăţenii R. Moldova cunosc lucrul acesta - 57 şi 62 de ani.

Pe alocuri nu suntem înţeleşi cum într-o ţară cu aşa pensii mici, cu sărăcie încă noi avem această vârstă şi totodată 162 de mii de pensionari continuă să muncească. Adică sunt mai multe probleme acumulate pe parcursul anilor care au adus de fapt la nemulţumirea cetăţenilor şi pentru ca pe viitor lucrul acesta să ne permită să majorăm, să indexăm altfel, noi am început acest proces de reformă.

Europa Liberă: Dna ministru, înţeleg că, dacă am nişte calcule corecte aici, că aliniarea vârstelor de pensionare bunăoară la judecători şi procurori se va produce abia în 2034, iar la funcţionarii publici – în 2020.

Valentina Buliga:
Absolut corect. Abia în 2034. De aceea aş dori ca aceste categorii să nu fie într-un fel supărare, stresate, pentru că se va face treptat şi până la urmă tot în beneficiul lor. Pentru că ce înseamnă de fapt vârsta de pensionare? Este vîrsta cînd deja, după o muncă toată viaţa, pleci la o odihnă binemeritată. Şi pensia care trebuie să înlocuiască salariul trebuie să aibă o valoare care să-ţi permită să trăieşti. Şi anume pentru a asigura şi această rată de înlocuire, şi această valoare a pensiei suntem impuşi să facem astfel de reforme.

Europa Liberă: Că în R. Moldova există disproporţii enorme şi în ceea ce priveşte vârsta de pensionare este un lucru ştiut. Se pare că militarii, procurorii, poliţiştii şi judecătorii se pot pensiona şi cu 15-17 ani mai devreme decât restul populaţiei, iar angajaţii din sistemul penitenciar, în general, pot ieşi la pensie chiar şi la vârsta de 35 de ani. Dar cât scot din buzunarul statului aceste pensii pe care le vom numi convenţional „privilegiate”? Chiar atât de mult încât omiterea disproporţiilor să poată revigora fondul de pensii?

Valentina Buliga:
Ştiţi, până la urmă, nu e atât de importantă valoarea acestor economii, dacă e să le numim aşa. Este vorba despre asigurarea unui principiu al echităţii. Pentru că la toate întâlnirile pe care le-am avut, cetăţenii mă întrebau – de ce, dnă Buliga, un judecător, un procuror, un funcţionar are o pensie mai mare de 3 mii de lei ori de 2 mii de lei, pentru că în dependenţă de, iar noi, cei care am muncit o viaţă ca profesori, ca medici, la pământ, în agricultură, în industrie, peste tot, trebuie să ieşim şi la o altă vârstă, şi la o altă valoare? Asta este, pentru că până la urmă nu contează, cum am spus, şi noi nu mizăm pe economii.

Noi trebuie să asigurăm în primul rând aceliaşi condiţii, aceleaşi principii, pentru ca sistemul de asigurare cu pensii să fie unul interesant pentru toşi cetăţenii. Pentru că astăzi, acest sistem de redistribuire face sistemul de asigurări cu pensii nemotivant şi nu este exclus că acesta este şi nu fenomen care duce la economia informală, pentru că dacă cetăţeanul ştie că el plăteşte, dar atingând vârsta de pensionare pensia n-o să i se întoarcă în valoarea în care el a contribuit, atunci sistemul devine neinteresant şi aceste proporţii noi trebuie să le excludem.

Europa Liberă: Dnă Buliga, tocmai asta era şi întrebarea - de ce să nu se înceapă cu aceste disproporţii la nivel cantitativ, am în vedere, între pensiile demnitarilor şi ale restului populaţiei? Pentru că se pare că aceste disproporţii sunt cele mai mari din lume în R. Moldova.

Valentina Buliga:
Este adevărat şi anume acesta este un prim pas în această reformă. Dar noi să nu uităm încă un lucru care stă la temelia aşa numitului fond de asigurări cu pensii – principiul contribuităţii pe care nu poţi să-l expluzi. Dar statul aici este obligat să vină cu diferite mecanistme de suport pentru cei care pe parcursul vieţii, nu a fost capabil statul să-i dea salarii mari. Şi iată prin diferite programe, iată programul de ajutor social, programul pentru perioada rece a anului pe c are l-am implementat noi pentru prima dată în iarna anului 2010, având aceste modificări, având sistemul informaţional la care noi acuma lucrăm, care ne va permite să vedem fiecare familie care îi sunt veniturile, sperăm să ne ajute să venim în suportul acestor oameni, ca să le asigurăm acea decenţă pe care am menţionat-o eu la începutul emisiunii.

Europa Liberă: Cum totuşi i-aţi explica unui profesor sau unui medic de ce un fost poliţist sau un fost procuror are o pensie de câteva ori mai mare? Sau de ce un fost guvernator al Băncii Naţionale are o pensie de 36 de mii de lei, în timp ce o pensie medie nu ajunge la o mie de lei?

Valentina Buliga:
Asta şi ne-a făcut să venim cu aceste reforme pentru că nu am putut explica de ce pe parcursul anilor s-au întâmplat aceste lucruri. Şi vreau aicea să vă spun că reformele deja au întârziat, dar mai bine mai târziu decât niciodată. Pentru că cu adevărat acest sistem de pensionare trebuie să asigure şi profesorilor, şi medicilor, şi părinţilor noştri care au muncit o pensie decentă. Şi rata de înlocuire să nu fie cea mai scăzută care este acum în R. Moldova – 26,27 de procente, dar minim să fie la nivelul de 40 de procente. Asta şi este scopul nostru – ca să asigurăm majorităţii populaţiei o pensie decentă. Clar că nu va fi în anul acesta poate, nu în anul viitor, dar beneficiul va fi simţit peste câţiva ani.

Europa Liberă: Dnă Buliga, presa a scris că, conform unor documente secrete semnate de cabinetul de miniştri în timpul fostei guvernări şi desecretizate recent, anumitor persoane, mame sau soacre ale anumitor oficiali, le-au fost stabilite pensii comparabile cu cea a şefului statului - de 7 mii 500 de lei. Dacă este aşa, veţi umbla şi la aceste pensii?

Valentina Buliga:
Clar că noi putem verifica şi noi avem informaţia despre fiecare persoană care este contribuabil la bugetul asigurării sociale. Nu cred că s-a făcut, pentru că este imposibil. Poate până la stabilirea acestui sistem informaţional care este astăzi în gestiunea Casei Naţionale. Pentru că sistemul este de câţiva ani funcţional. Poate. Dacă vom avea informaţia, vom verifica şi vom vedea şi orice ilegalitate trebuie exclusă.

Europa Liberă: Totuşi, dnă Buliga, se aud voci care spun că ceea ce a iniţiat Guvernul nu este o soluţie, că s-ar obţine prea puţine economii în consecinţă, iar pentru revigorarea fondului de pensii ar fi necesară majorarea vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei. În caz contrar colapsul sistemului de pensii ar fi inevitabil. Ce credeţi despre aceste pronosticuri sumbre?

Valentina Buliga:
Eu cred că ceea ce avem astăzi, vârsta de 57 şi de 62 de ani, pentru R. Moldova este o vârstă relevantă. Pentru că atâta timp cât speranţa de viaţă în R. Moldova este foparte scăzută, atâta timp cât noi avem aceste inechităţi care într-un fel sunt un şir de rezerve interne care ne-ar permite revigorarea fondului de asigurare cu pensii, eu cred că noi trebuie să mergem pe calea acestor reforme. Vârsta la moment nu cred că trebuie ridicată. De aceea şi v-am spus de acel stagiu de cotizare de la 30 la 35 pentru a nu atinge vârsta. Nu putem pentru că noi cunoaştem care este încă speranţa de viaţă, calitatea vieţii, greutăţile cu care se confruntă cetăţenii R. Moldova şi eu cred că nu ne putem permite ca să facem aceste reforme şi eu voi pleda pentru păstrarea vârstei atâta timp cât va fi posibil.

Europa Liberă: Dă Buliga, vă mulţumim pentru acest interviu.
XS
SM
MD
LG