Linkuri accesibilitate

Elaborat de Ministerul Justiţiei, conceptul prevede ca procuratura să devină singura instituţie abilitată cu efectuarea anchetei.

Despre reforma instituţiilor din sistemul de justiţie, de la ministerul de interne, la procuratura generală, trecând prin toate structurile speciale de anchetă internă ale diferitor agenţii, centre şi departamente s-a discutat astăzi la guvern.

Premierul Vlad Filat i-a invitat astăzi la guvern pe şeful delegaţiei UE la Chişinău, Dirk Schubel şi ambasadorul SUA, Asif Chaudhry, pentru a le prezenta un concept de reformare a întregului sistem de urmărire penală. La încheierea şedinţei, premierul s-a declarat sigur că a reuşit să-i convingă pe partenerii externi să susţină reforma care a şi fost botezată la Chişinău drept cea mai radicală din acest domeniu de până acum.

Vlad Filat: “Am prezentat planul de acţiuni, am convenit şi asupra faptului că vom avea nevoie de asistenţă atât în calitate de consultanţă, cât şi sub aspect financiar. Am primit asigurări că vom fi sprijiniţi.”

Conceptul a fost elaborat de Ministerul Justiţiei şi prevede ca procuratura să devină singura instituţie abilitată cu efectuarea anchetei, lipsind de aceste competenţe MAI, Centrul anticorupţie, serviciul vamal şi inspectoratul fiscal. Reforma ar putea fi iniţiată deja în acest an, cu un suport financiar al UE în valoare de 40 de milioane de euro.

Ministrul Justiţiei Alexandru Tănase explică astfel nevoia unor astfel de modificări:
“Noi considerăm că urmărirea penală nu mai trebuie să fie efectuată de mai multe entităţi, ci de o singură entitate – Procuratura, care efectuează urmărirea penală împreună cu reprezentanţii celorlalte instituţii prin detaşaţii lor în interiorul procuraturii pentru 5-7 ani. Noi considerăm că în felul acesta vom reuşi să consolidăm capacităţile acestei instituţii şi să utilizăm la maxim resursele ei. Aceasta este viziunea noastră, dar există şi alte puncte de vedere. ”

Potrivit ministrului Tănase, în urma modificărilor, dosarele ajunse în instanţe vor conţine suficiente probe, iar actul de justiţie va deveni mult mai calitativ.

L-am întrebat pe adjunctul procurorului general Andrei Pîntea, ce crede despre schimbările propuse de MJ.

Andrei Pîntea: “Ar fi bine cu condiţia că s-ar mări şi statele de personal. Pentru că ofiţerul de urmărire penală acumulează un anumit probatoriu şi i se pare că acesta este sufficient pentru înaintarea învinuirii. Dar nu este chiar aşa. Şi asta duce la scoatere multor dosare din circuit.”

Centrul anticorupţie este una dintre instituţiile care ar trebui să rămână fără competenţa de a instrumenta dosare. Directorul centrului, Viorel Chetraru spune că-şi imaginează cu greu noua formulă de funcţionare a organelor de drept: “Pentru moment eu nu am convingerea că procurorii sunt suficient de pregătiţi pentru a prelua o astfel de responsabilitate.”

Reforma organelor de drept este o prioritate de pe agendă de guvernare a cabinetului Filat. Aflat recent într-o vizită la Chişinău, vicepreşedintele americam Joe Biden menţiona reforma justiţiei printre sarcinile prioritare ale autorităţilor moldoveneşti în drumul spre democratizare şi integrare europeană. Iar ambasadorul UE la Chişinău, Dirk Schuebel a anunţat nu demult că UE are de gând să susţină financiar reforma justiţiei din RM, însă doar după ce Chișinăul va aproba o strategie concretă.
XS
SM
MD
LG