În ţara din care multă lume pleacă pentru totdeauna, în ţara în care alţii luptă crîncen, o veşnicie, pentru supravieţuire, în ţara săracă Republica Moldova există totuşi un domeniu de activitate care te poate face fericit, care îţi poate asigura un viitor luminos. Domeniul ăsta de activitate e politica.
Dacă reuşeşti să devii politician, ţi se deschid perspective nebănuite de simplii muritori. Dacă devii politician, poţi deveni un învingător al tranziţiei, un individ prosper, cu salariu bun, cu facilităţi, cu relaţii, cu maşină de serviciu, cu voiajuri în Occident, cu o pensie bunicică în viitor. Important e să înţelegi repede reţeta succesului.
Iar această reţetă e simplă ca ecuaţiile elementare. Principiile, valorile, doctrinele, idealurile sînt un balon de săpun, o cacealma pentru alegători. Le foloseşti doar atunci cînd e nevoie să ademeneşti electoratul. În rest, trebuie să fii foarte maleabil şi cooperant, să fii gata mereu să îmbraci straie noi şi să sari la timp în altă barcă partinică. Să dai impresia unui om foarte cumpătat şi receptiv, să faci din tocmeala interpartinică şi compromisul fără frontiere un fel de etalon al conduitei politice. Şi să înţelegi că numai metamorfozîndu-te mereu, îmbrăţişînd noi măşti şi sloganuri, poţi rămîne pe linia de plutire. Dacă eşti rigid şi dogmatic, rişti să rămîi la periferia arenei politice.
Maleabilitatea năucitoare devine deci un ingredient indispensabil al victoriei. Nici nu mai contează cîte voturi obţii la alegeri. Adică nu contează de fapt opţiunea pe care o face cetăţeanul naiv. Să zicem că ai acumulat numai 2-3 % şi nu ai intrat în Parlament. Dar parcă ăsta e un obstacol pentru un politician care a învăţat arta compromisului? E floare la ureche. Soluţia simplă e la îndemîna oricui aici. Nici nu e nevoie să te pregăteşti de alte alegeri. La ce bun să munceşti cîţiva ani fără certitudinea că vei lua voturile necesare?
Fuzionezi cu un partid parlamentar şi gata, ai devenit învingător, eşti la putere, e ca şi cum ai cîştigat alegerile. Iar partidul mare parlamentar te va primi cu braţele deschise. Peştele mare va înghiţi cu poftă plevuşca. Şi nu pentru că se gîndeşte la stomacul lui. Ci pentru că micşorarea numărului de partide e spre binele alegătorului derutat. Nu e o mare problemă nici dacă partidul tău perdant nu vrea să se dizolve în partidele mai mari. Important e să ai tu o anumită pondere şi poţi abandona lejer formaţiunea ta rigidă, sărind în barca primitoare a unui rival politic.
Prin urmare, în politică, dacă eşti pe fază, vei fi mereu învingător, nu vei pierde niciodată. Politica e domeniul cel mai generos aici, e domeniul cu cele mai multe potenţialităţi şi perspective...
