Linkuri accesibilitate

Sergiu Sainciuc: „nu au un loc de muncă cei care nu au nici o meserie, nici o profesie”.


O nouă prognoză privind cererea şi oferta pe piaţa forţei de muncă şi... o mai veche constatare că cererea este una, iar oferta - cu totul alta. Un pronostic dat publicităţii de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă arată că spre finalul acestui an, întreprinderile moldoveneşti vor avea nevoie de peste 10 mii de noi angajaţi. La mare căutare vor fi croitorii, vânzătorii, strungarii, chelnerii şi şoferii, iar cererea pentru personal calificat va fi mare în cazul medicilor, farmaciştilor, asistentelor medicale, profesorilor şi programatorilor. Specialiştii mai spun că cerere pentru aceste profesii a existat şi până acum, dar somajul a continuat să crească. Am discutat despre prognoza Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă cu viceministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei, Sergiu Sainciuc, pe care l-am întrebat întâi de toate cum s-a ajuns la aceste constatări:

Interviul matinal EL: cu Sergiu Sainciuc



Sergiu Sainciuc
Sergiu Sainciuc:
În cadrul unui proiect ce ţine de consolidarea capacităţii de gestionare a pieţei forţei de muncă din R. Moldova s-a elaborat tot ce este necesar pentru a efectua o prognoză a pieţei muncii în R. Moldova. Şi lucrul acesta a fost făcut anul trecut pe un eşantion de peste 2900 de agenţi economici. Deci, ce au declarat aceşti agenţi economici?

Ei au declarat în principiu că în anul curent au de gând să facă investiţii ca să menţină locurile de muncă care au existat şi cu o tendinţă de creştere a locurilor de muncă la unităţile care au fost investigate. Concomitent a fost efectuat şi un barometru al profesiilor, adică care profesii vor fi mai mult solicitate pe piaţa forţei de muncă. Şi lucrul acesta s-a făcut în dependenţă de studii. Deci, dacă e să vorbim despre studii superioare, apoi vor fi solicitate pe piaţa forţei de muncă anul acesta în localităţile rurale - medici, profesori -, în localităţile urbane – programatori, specialişti cu studii în domeniul tehnologiilor informaţionale în genere şi, cum nu este straniu, cel mai puţin vor fi solicităţi pe piaţa muncii deci specialişti cu studii superioare cum ar fi jurişti, economişti, contabili.

Europa Liberă: Adică tocmai cei pe care îi pregătim cu cea mai mare amploare, nu?

Sergiu Sainciuc:
Aceasta e ceea ce spune acest barometru al profesiilor. Pe de altă parte, dacă e să vorbim cine sunt în genere în căutarea unui loc de muncă în R. Moldova? La momentul actual noi avem undeva la evidenţă circa 42 de mii de persoane care sunt în căutarea unui loc de muncă, deci cu statut de şomer. Şi deci ce să menţionez – că undeva 70 la sută dintre ei în genere nu au studii. Asta este un lucru foarte şi foarte, aş spune, îngrijorător. Prin faptul că, uita-ţi-vă, nu au un loc de muncă cei care nu au nici o meserie, nici o profesie. Totuşi cei care au studii, dar studii superioare dacă să vorbim, din ei se află doar undeva 14-15 procente din numărul total care este la evidenţă.

Ca să facem o concluzie, putem să spunem că cei care au studii superioare nu-i numaidecât să caute un loc de muncă ca cineva să i-l ofere. Deci, având aşa specialităţi ca jurişti, economişti, contabili, aceste persoane pot să iniţieze şi să genereze ulterior locuri de muncă noi prin crearea unei afaceri, a unei întreprinderi mici sau mijlocii.

Europa Liberă: Dv. sugeraţi că oricum e mai bine cu studii superioare, mai uşor îţi găseşti ocupaţie?

Sergiu Sainciuc:
Nu. Vedeţi că barometrul profesiilor a fost elaborat pentru anul 2011. Noi când facem înmatricularea la instituţiile de învăţământ ne gândim la ce va fi peste 3 sau 4 ani de zile, atunci când vor fi deja pregătiţi specialiştii de nivelul respectiv de studii. Noi trebuie să ştim ce va fi peste 3-4 ani de zile, ce va necesita piaţa forţei de muncă, atunci, în dependenţă de investiţiile care vor fi făcute. Deci, aici este un aspect foarte important. Cum noi prognozăm pregătirea cadrelor pentru economia naţională.

Europa Liberă: Credeţi că peste trei ani vor fi altfel de cereri pe piaţa muncii?

Sergiu Sainciuc:
Eu cred că nu se va schimba esenţial acest lucru, dar un aspect trebuie să fie modificat la sigur esenţial. Este vorba despre cererea şi oferta pe piaţa forţei de muncă. Iarăşi statisticile ne arată că persoanele care se află în căutarea unui loc de muncă se află în localităţile săteşti, iar locurile de muncă care sunt create, ele sunt create în localităţile urbane. Şi aceasta automat ne generează o migraţie internă a forţei de muncă.

Deci, această statistică la momentul actual, dar ea se menţine pe o perioadă deja de mai mulţi ani, ne arată că trebuie să facem investiţii şi să creăm locuri de muncă anume în localităţile rurale, unde sunt este forţa de muncă şi acolo sunt cele mai mari oportunităţi de a dezvolta aceste afaceri.

Europa Liberă: Dle Sainciuc, să fie asta o explicaţie a faptului că în timp ce necesităţile economiei în braţe de muncă cresc, somajul totuşi continuă şi el să crească? Sau ar exista şi alte explicaţii ale acestui fenomen?

Sergiu Sainciuc:
Dacă să vorbim despre rata somajului, n-aş spune că este io rată înaltă a şomajului în R. Moldova. Cifra de 6 procente nu este cel mai înalt nivel al ratei şomajului dacă e să vorbim şi despre ţările din regiune. Persoanele care sunt înregistrate la structurile Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă arată undeva un procent în jur de 4, dar conform metodologiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii, rata şomajului constituie în jur de 6 procente.

Evident că trebuie să fie asigurată o creştere economică, trebuie să avem investiţii masive în infrastructură. Deci, aceasta ne va genera noi locuri de muncă. Fiindcă acolo unde nu sunt locuri de muncă şi şomajul este mai ridicat şi evident că luând în consideraţie că salariul este unica sursă de venit pentru majoritatea persoanelor apte de muncă, aceasta va soluţiona şi problema ce ţine de sărăcie, va scădea presiunea asupra asistenţei sociale. Vor fi soluţionate mai multe probleme. Având locuri de muncă, o ocupare mai înaltă a cetăţenilor, vom avea şi un alt fond de salarizare pe economie, din care se calculează şi contribuţiile de asigurări sociale de stat, de unde se plătesc şi pensiile, şi alte plăţi de asigurări şi de asistenţă socială.

Europa Liberă: Dle Sainciuc, acum, că avem aceste prognoze, putem face ceva ca cererea şi oferta să se întâlnească undeva?

Sergiu Sainciuc:
Acest barometru al profesiilor ne arată că din profesiile muncitoreşti, anume cusătorii, chelnerii, deci persoanele care se ocupă în reţeaua de comerţ sunt cele mai solicitate pe piaţa de forţă de muncă. Vreau să menţionez că ceea ce ţine de pregătirea cadrelor în învăţământul secundar profesional, apoi anume aici luăm în consideraţie rezultatele barometrului, anume pregătim cât mai multe persoane la aceste specialități. Dar vorbind despre cusători, aici este şi o fluctuaţie mare a cadrelor de la o unitate la alta. Parcă avem multe persoane în evidenţa, care caută un loc de muncă, pe de altă parte, sunt foarte multe locuri de muncă. Se primeşte iarăşi un decalaj unde se găsesc persoanele.

Fiindcă este foarte important ca acele ateliere, acele întreprinderi să fie aduse acolo unde este forţa de muncă. Şi vreau să vă spun că lucrurl acesta deja se face. Ca exemplu pot să aduc societatea pe acţiuni „Ionel”, care crează deja ateliere în localităţile săteşti, pregătind şi cadrele, fie la locul de bază unde se află întreprinderea, fie la localitatea de unde sunt aceşti cetăţeni. Şi evident că în pregătirea cadrelor trebuie să luăm în consideraţie anume nu capacitatea instituţiei de a pregăti cadrele, dar necesitatea pieţei de muncă.

Este foarte important ca sursele finaciare alocate pentru învăţământ, pentru pregătirea cadrelor să fie utilizate foarte eficient. La moment noi elaborăm planurile de înmatriculare pentru 2011 împreună cu ministerele de resort şi evident că aici vom discuta împreună cu colegii din ministerele de producere, din ministerele sectorului bugetar anume ce necesităţi, ce solicitări urmează să fie incluse în aceste planuri de înmatriculare.

Europa Liberă: Tocmai vroiam să vă întreb dacă se iau în calcul eventual un asemenea chestionar atunci când faceţi planurile pentru viitor?

Sergiu Sainciuc:
Da, se ia în calcul şi acest barometru al profesiilor, dar se iau în calcul totuşi şi solicitările ministerelor de ramură. Totuşi, ministerele ştiu în care domenii vor fi investiţiile, unde va fi acest lucru efectuat – în localităţile urbane sau în localităţile săteşti. Deci, o să încercăm să luăm în consideraţie toţi factorii la acest compartiment.

Europa Liberă: Dle Sainciuc, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG