Linkuri accesibilitate

Fiodor Lukianov: „S-ar putea constata la un moment dat că fără Transnistria perspectivele europene ale Moldovei sunt mult mai clare”.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Mai întâi ştirile. Valentina Ursu trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
--------------------------------------------------------------------------------------
Primarul din Corjova, Valeriu Mîţul si consilierul local Iurie Coţofan au fost eliberaţi de autorităţile transnistrene înainte de termem, după 3 zile de detenţie. Cei doi fuseseră reţinuţi pe 2 martie, când a fost comemorat războiul de pe Nistru şi condamnaţi la 7 zile închisoare. Vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov, a declarat Europei Libere că eliberarea a fost posibilă graţie efortului comun al guvernului şi partenerilor internaţionali ai Republicii Moldova. La Tiraspol, reprezentantul politic Vladimir Iastrebciak a spus, citat de agenţia Novîi Reghion, că eliberarea cetăţenilor moldoveni a fost un gest de bunăvoinţă din partea liderului transnistrean Igor Smirnov. „Răspunderea o poartă Forţele de pacificare şi Comisia Unificată de Control. În cazul în care se produc asemenea incidente şi Forţele de menţinere a păcii reacţionează cu întârziere, sau nu reacţionează deloc, faptul respectiv ne face să ne gândim la eficienţa Misiunii de pacificare care există şi, de ce nu, la eventualitatea aplicării unor schimbări în mecanismul de pacificare care există acum”, a declarat vicepremierul moldovean Eugen Carpov.

Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton a făcut pe 4 martie o vizită fulger, de numai cîteva ore, la Chişinău. După discuţiile cu premierul Vlad Filat, d-na Ashton a precizat că scopul vizitei a fost de a reafirma sprijinul Uniunii Europene pentru Republica Moldova si eforturile acesteia de apropiere de Uniune. Moldova si Uniunea Europeană negociază un acord de asociere, cum face şi Ucraina, care însă nu promite admiterea în Uniunea Europeană.

Comitetul pentru prevenirea torturii de pe langa Consiliul Europei a publicat un raport privind vizita efectuata in Moldova intre 21 si 27 iulie 2010. Dupa cum se stie, obiectivul initial al vizitei a fost re-examinarea situatiei din inchisorile transnistrene, insa delegatia a incheiat vizita din cauza refuzului autoritatilor de facto din Transnistria de a permite experitilor sa discute in particular cu detinutii. Oricum, delegatia a vizitat penitenciarele 8 si 12 din Bender unde a constatat ca personalul administrativ al inchisorii se folosea de ierarhia informala a detinutilor pentru a impune ordinea. Expertii europeni le-au cerut autoritatilor sa ofere informatii cu privire la pasii pe care intentioneaza sa ii faca pentru a combate violenta si intimidarea in inchisori. Mai multe în cadrul emisiunii.

Marea Britanie a spus că va opri ajutoarele pentru 16 ţări, inclusiv Moldova şi patru agenţii ale Naţiunilor Unite. Guvernul de la Londra condus de conservatori a explicat că doreşte să-şi calibreze treptat, până în 2016, proiectele în străinătate pentru a-i ajuta mai bine pe oamenii săraci şi ţările măcinate de conflicte. Printre ţările vizate în decizia de reducere a finanţării se mai numără China, Rusia, Vietnamul, Irakul, Kosovo şi Serbia.

Preşedintele Sloveniei a declarat că ţara sa este „îngrijorată şi nemulţumită” de lipsa de voinţă a Uniunii Europene de a-şi continua extinderea şi a integra celelalte foste republici iugoslave. Danilo Turk a făcut declaraţia la o conferinţă de presă în compania şefului actual al preşedinţiei tripartite bosniace, Nebojsa Radmanovic aflat în vizită în Slovienia. Slovenia este singura fostă republică iugoslavă care a aderat până acum la Uniunea Europeană, în timp ce Croaţia speră să încheie negocierile de aderare anul acesta. Celelalte cinci ţări au primit promisiunea aderării, dar nu au început încă negocierile.

Ultimul preşedinte al Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov a împlinit 80 de ani şi, spre surprinderea multor observatori politici, a fost decorat de preşedintele Dimitri Medvedev cu cea mai înaltă distincţie a Rusiei, ca semn de “respect al naţiunii faţă de serviciile aduse”. În ultima vreme, Gorbaciov a criticat din ce in ce mai insistent stilul autoritar al Kremlinului, atacurile la drepturile funamentale. Pe de altă parte, nu trebuie uitat că premierul Vladimir Putin a descris destrămarea Uniunii Sovietice drept cea mai mare catastrofă geo-politică a secolului trecut. Pe 2 martie, Gorbaciov şi-a serbat ziua de naştere la Moscova în familie, la Londra însă va avea loc tot în martie o mare recepţie la care vor participa Regina Elisabeta şi cancelarul Angela Merkel, între alţi invitaţi internaţionali.

Formaţia Zdop şi Zdup va reprezenta Republica Moldova la concursul Eurovision, cu piesa „So Lucky”. Etapa finală a competiţiei este planificata pentru 14 mai.
---------------------------------------------------------------------------------------

Tema conflictului transnistrean ajunge tot mai des pe agenda unor discuţii la nivel înalt ruso-europene, iar în ultimul timp Moscova spune că soluţionarea acestui conflict ar trebui pusă în contextul noului sistem de apărare anti-rachetă din Europa, din care Rusia doreşte să facă parte. Ce să însemne aceste semnale lansate de Rusia? Ar putea să schimbe perspectiva reglementării transnistrene? Întrebări pe care le-am adresat analistului politic de la Moscova, Fiodor Lukianov, redactor-şef la revista „Rusia în politica globală”.

Fiodor Lukianov


Feodor Lukianov
Fiodor Lukianov
: „Poate greşesc, dar mi se pare că problema transnistreană şi Moldova nu intră în prima parte a listei priorităţilor nimănui. Nici ale Rusiei, nici ale Statelor Unite, nici chiar ale Uniunii Europene, în pofida declaraţiilor ritualice despre posibilitatea unui progres. Este suficient să ne uităm la ce se întâmplă în Europa, la influenţa crizei din Orientul Mijlociu ce ar putea să recroiască întreaga politică europeană. Dacă adăugăm la acestea transferarea unor fonduri destinate iniţial Parteneriatului Estic către regiunea Mării Mediterane, înţelegem că n-ar trebui să ne aşteptăm acum din partea nimănui la eforturi serioase pentru rezolvarea problemei transnistrene. Sigur că nimeni nu va permite să i se dea uitării - e o problema veche, mocnită şi de aceea vor răsuna tot felul de declaraţii din partea rusă, europeană şi americană, dar mă îndoiesc că după asta vor urma şi nişte acţiuni”.

Europa Liberă: Unii experţi la Chişinău şi Tiraspol cred că Transnistria ar putea deveni un fel de monedă de schimb în mâna Kremlinului, care afirmă, în ultima perioadă, că rezolvarea conflictului ar trebui pusă în contextul larg al securităţii europene şi, în particular, în legătură cu noul sistem de apărare anti-rachetă din Europa, din care Rusia doreşte să facă parte.

Fiodor Lukianov: Monedă de schimb? Pare prea mică această monedă, scuzaţi-mă, pentru relaţiile ruso-americane, cu atât mai mult privind apărarea anti-rachetă. Nu ştiu, ea ar putea fi elementul unor relaţii mai ample, dar nu element principal. În principiu, mi se pare că Statele Unite au acum cu totul alte priorităţi. Un progres în reglementarea transnistreană ar fi acum un avantaj pentru europeni, fiindcă Europa vrea să demonstreze că are o diplomaţie funcţională. Nu întîmplător cancelarul german Angela Merkel a ales această temă pentru încercarea de a urni din loc colaborarea cu Rusia, ca un pas simbolic că se poate lucra împreună şi atinge înţelegeri. În rest, mi se pare că declaraţia diplomaţiei ruse privind posibila conexiune a problemei transnistrene cu sistemul european anti-rachetă nu este decât un joc al minţii diplomaţilor ruşi: ce să spui atunci când nu ai ce spune.

Europa Liberă: La Chişinău este aşteptat să vină vicepreşedintele Statelor Unite, Joseph Biden. Autorităţile moldovene cred că vizita este una simbolică pentru perspectiva europeană a Moldovei, implicit pentru conflictul transnistrean.

Fiodor Lukianov: În legătură cu interesul ipotetic al Statelor Unite şi perspectiva europeană a Moldovei putem să ne întrebăm, de asemenea, dacă perspectiva europeană a Moldovei este soluţia problemei transnistrene în cadrul unui stat unitar? Dacă este o singură problemă sau sunt două probleme? Pentru că s-ar putea constata la un moment dat că fără Transnistria perspectivele europene ale Moldovei sunt mult mai clare şi mai înţelese decât împreună cu ea. De aceea eu cred că în anii următori multe lucruri se vor schimba.

Europa Liberă: opinia invitatului ediţiei de astăzi, analistul politic de la Moscova Fiodor Lukianov, redactor-şef la revista „Rusia în politica globală”.
------------------------------------------------------------------------------------
Consiliul Europei a publicat raportul Comitetului anti-tortura pus la punct ca urmare a vizitei efectuate in Repubiica Moldova de expertii europeni intre 21 si 27 iulie 2010. Documentul mentioneaza ca desi obiectivul initial a fost re-examinarea penitenciarelor din regiunea transnistreana a Republicii Moldova, delegatiei nu i s-a permis sa discute, in particular, cu detinutii aflati in arest temporar, motiv pentru care expertii si-au intrerupt misiunea. Detalii, în relatarea corespondentei noastre la Strasbourg, Iolanda Bădiliţă.

La Bender, expertii Comitetului anti-tortura au vizitat penitenciarele 8 si 12 care, desi se află sub autoritatea ministerului moldovean de justitie, sunt situate in zona controlata de autoritatile transnistrene, noteaza raportul.

Comitetul recomanda autoritatilor moldovene sa isi continue strategia de combatere a violentei si intimidarii dintre prizonieri.

Un capitol aparte il reprezinta, se pare, penitenciarul numarul 12 din Bender, unde expertii Consiliului Europei au descoperit faptul ca personalul unitatii exploata ierarhia informala dintre detinuti, pentru a mentine ordinea.

La cel de-al doilea penitenciar, noteaza raportul, problema o reprezinta la momentul vizitei lipsa apei si a curentului electric. Practic, autoritatile transnistrene deconectasera inchisoarea de la utilitati de ani de zile, fapt care facea de netrait viata celor inchisi acolo.

Recomandarea expertilor Comitetului catre autoritatile moldovene este negocierea. Altfel spus, autoritatile moldovene sunt invitate sa puna la cale o strategie de negociere cu autoritatile locale, astfel ca cei detinuti in penitenciarul din Bender sa beneficieze de conditii umane de trai.

Potrivit raspunsului autoritatilor moldovene la adnotarile expertilor de la Strasbourg, Chisinaul a facut deja pasi in remedierea acestor neajunsuri si a promis monitorizarea atenta a situatiei alimentarii cu apa si electricitate din penitenciarul de la Bender.

------------------------------------------------------------------------------------

Peste două luni se împlineşte un an de când Federaţia Rusă şi-a întrerupt asistenţa financiară acordată Transnistriei ca ajutor umanitar. Finanţarea n-a fost reluată în ciuda eforturilor depuse până acum de liderii de la Tiraspol.

Sovietul suprem, Tiraspol
Sovietul suprem pare decis să demonstreze că cele câteva zeci de milioane de dolari primite de la Moscova în calitate de ajutor umanitar au ajuns la destinaţie. Totuşi, speakerul Analtoli Kaminski a recunoscut că anumite abateri au existat – unele întreprinderi nu au reuşit să restituie la timp banii din ajutoarele ruseşti primiţi sub formă de credite. În opinia lui Kaminski, acest lucru însă nu înseamnă că asistenţa rusă a fost distribuită în condiţii lipsite de transparenţă. Dar tocmai acesta, a recunoscut Kaminski, rămâne principalul motiv pentru care Moscova nu a reluat până acum finanţarea regiunii.

Transnistria a fost ajutată financiar de Rusia începând cu sfârşitul anului 2008 şi până în luna mai 2010. Banii erau transferaţi pe contul Sovietului suprem, iar în fiecare an sumele au fost diferite: în 2008 Transnistria a primit aproximativ 10 milioane de dolari, în 2009 – 25 de milioane dolari, iar anul trecut – 12 milioane de dolari. Banii erau destinaţi unui adaos de 15 dolari la pensii, caselor de copii şi spitalelor, precum şi întreprinderilor din sectorul agrar sub formă de credite preferenţiale. Ajutoarele au fost negociate de fostul preşedinte al Sovietului suprem Evgheni Şevciuk, care se afla atunci în fruntea partidului Obnovlenie, formaţiune ce are încheiat un acord de parteneriat cu partidul puterii de la Moscova, Edinaia Rosia. Numai că în vara anului trecut, după demisia lui Şevciuk, Rusia şi-a suspendat ajutoarele. La scurt timp, aflat într-o vizită la Tiraspol, viceministrul rus de externe Grigori Karasin a explicat că există suspiciunea că Tiraspolul nu a cheltuit banii în mod transparent şi că asistenţa va fi reluată când neînţelegerile vor fi eliminate.

De atunci, subiectul ajutoarelor umanitare este reluat de liderii transnistreni la toate întâlnirile cu oficialităţile ruse, însă fără succes. Cu toate acestea, anul trecut, administraţia de la Tiraspol a respins aproape 20 de proiecte umanitare, inclusiv ce ţin de reconstrucţia infrastructurii sociale, propuse de Uniunea Europeană sau alţi donatori internaţionali ai Republicii Moldova.

De ce Rusia nu reia finanţarea şi dacă regiunea transnistreană ar trebui să accepte asistenţă şi din alte părţi, am căutat să aflăm de la mai mulţi locuitori de rând din Tiraspol.

Tiraspol, bulevardul Gagarin
„Republica noastră trebuie să caute diverse căi de ieşire din situaţie. Să se adreseze nu numai Rusiei, ci şi altor ţări probabil. Nu e Rusia singură pe lume. Să comunicăm cu Ucraina, cu Moldova, cu toate ţările”.

„În primul rând, Transnistria nu este recunoscută. În al doilea rând, nu are nici o legătură cu Mosova. Numai Şevciuk umbla şi a onţinut pensii. Unde-s banii ruseşti? I-a furat cui nu i-a fost lene, guvernul nostru”.

„Cred că Rusia a avut motive să sisteze ajutoarele. Poate a fost un conflict, poate că banii nu s-au cheltuit conform destinaţiei. Bunăoară, eu ştiu că medicamentele primite din ajutoare umanitare se vând liber şi la preţuri foarte mari. Poate acesta şi este unul din motive. Cred totuşi că trebuie să mizăm pe propriile forţe. Putem cere ajutoare Ucrainei, Moldovei, Statelor Unite, dar trebuie să începem cu noi înşine”.


Opinii culese la întamplare pe străzi din Tiraspol.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG