Niciodată de la proclamarea independenţei sale încoace, Republica Moldova nu a fost vizitată de un vicepreşedinte american. Acum, însă, mai exact pe 11 martie, vicepreşedintele SUA, Joseph Biden va sosi în capitala Republicii Moldova încheind un turneu prin trei ţari, inclusiv Federaţia Rusă. O vizită privită drept un succes incontestabil al diplomaţiei moldoveneşti, dar aşteptată cu foarte mare interes la Chişinău mai ales pentru efectele pe care le-ar putea avea asupra reglementării transnistrene. Despre ce poate însemna vizita înaltului emisar al Casei Albe pentru evoluţia diferendului transnistrean vom discuta în această dimineaţă cu analistul politic Anatol Ţaranu.
Interviul matinal EL: cu Anatol Țăranu
Europa Liberă: Dle Ţaranu, această vizită a fost asemănată de unii cu „o călătorie a lui Gulliver în ţara piticilor”. Unii care cred că liderii unor puteri mondiale pricum sunt SUA nu pot veni în vizite în ţari mici precum e Republica Moldova decât dacă există o motivaţie extraordinară. Poate fi reglementarea transnistreană o astfel de motivaţie? Mai ales că escala la Chişinău, precum ştim, urmează vizitei domniei sale la Moscova?
Anatol Ţaranu: Da, desigur. Vizita înaltului oficial american la Chişinău fără doar şi poate pentru Republica Moldova pentru mulţi ani înainte va fi un eveniment diplomatic extraordinar şi îşi va păstra această calitate, repet, pentru încă mulţi, mulţi ani înainte.
Care ar putea fi motivaţia aceste vizite la Chişinău pentru vicepreşedintele SUA? Desigur, conflictul transnistrean este tema care prima vine în minte atunci când te gândeşti la o astfel de problemă. Ar putea să fie şi alte motivaţii. SUA sunt cointeresate ca schimbările care se produc în spaţiul ex-sovietic să fie de ordin democratic şi ţarile care s-au desprins din URSS şi care trec printr-o perioadă de tranziţie interminabilă să finalizeze odată şi odată această perioadă şi să devină ţari cu nişte democraţii consolidate, cu economii care produc efecte benefice pentru populaţie.
Dar, desigur că această privire generală asupra spaţiului ex-sovietic care este caracteristică pentru prima democraţie din lume, aşa cum sunt numite SUA, sunt mai degrabă un background, un fundal general, pe când o problemă concretă cum este problema transnistreană este una care în deosebi interesează administraţia SUA.
Europa Liberă: Statele Unite doresc o nouă relaţie cu Rusia, declara Joe Biden acum câtva timp, la conferinţa de securitate de la München. Dar ele nu vor fi de acord cu Moscova în toate subiectele şi „nu îi vor recunoaşte sfera de influenţă”. Traducând din limbaj diplomatic, ce putem înţelege din această declaraţie a vicepreşedintelui american ? În ce măsură poate să privească Moldova?
Anatol Ţaranu: Aceasta ar însemna pentru noi, pentru Republica Moldova, că pretenţiile Moscovei de a include tot spaţiul ex-sovietic în zona sa de influenţă nu sunt acceptate de SUA şi desigur că este un semnal bun pentru noi. Asta ar însemna că noi putem să mizăm pe SUA, pe ajutorul care vine din partea acestei ţari pentru a ne consolida democraţia pe interior, pentru a face reformele economice necesare şi pentru a scăpa de toate nevoile care bântuie astăzi R. Moldova şi în primul rând de sărăcie.
Dar, iarăşi, totul depinde de faptul în ce măsură noi vom fi capabili să gestionăm această situaţie care este, deocamdată cel puţin, favorabilă nouă. Alta e că schimbările care se produc acuma în lume şi în primul rând în lumea arabă într-un fel ar putea să afecteze această abordare binevoitoare din partea SUA. Nu la modul general, dar la modul particular, în nişte lucruri foarte concrete. Este vorba despre programele de asistenţă pentru R. Moldova care ar putea fi mai puţin generoase din partea UE, din partea aceloraşi SUA, care acuma mai mult sunt axate pe asistenţă pentru lumea arabă.
Europa Liberă: Dle Ţaranu, totuşi cum credeţi că se poate explica această înăsprire a totalităţii Tiraspolului, aparent iată acuma în preajma vizitei domnului Joe Biden la Chişinău, Tiraspolul opunându-se de o manieră foarte categorită acuma în ultima perioadă reluării negocierilor cu Chişinăul şi regurge, se pare, la acţiuni fără precedent în zona de securitate. Mă refer la arestarea primarului şi a unui consilier din Corjova. De unde atâta îndârjire dacă, aparent, nu există un interes evident pentru reglementarea conflictului din partea marilor actori? Cel puţin nu se observă un asemenea interes.
Anatol Ţaranu: O asemenea reacţie din partea Tiraspolului era absolut previzibilă şi experţii care sunt preocupaţi de această problematică într-un fel avertizau că ceva de felul acesta ar putea să se întâmple. E normal ca Tiraspolul, care nu este cointeresat ca soluţionarea politică a diferendului să se mişte înainte, întreprinde acum paşi pentru a crea obstacole acestui proces, luând în consideraţie faptul că vizita la Chişinău a lui Joseph Biden ar putea să fie un stimulent pentru propăşirea sau pentru activizarea procesului politic de reglementare.
Atunci Tiraspolul întreprinde paşii „necesari” pentru ca să minimalizeze valoarea acestei vizite pe direcţia reglementării. Nu este exclus că Tiraspolul acţionează în unison cu semnalele care vin de la Moscova în acest sens şi Moscova este cointeresată ca să înăsprească condiţiile reglementării ca să-şi adjudece nişte poziţii mai favorabile în dialogul cu Joseph Biden, dacă numai diplomaţia de la Moscova este conştientă de faptul că această tematică, deci tematica transnistreană, va fi una de pe agenda relaţiilor bilaterale. Un lucru care este foarten posibil şi foarte realist.
Europa Liberă: Un argument în acest sens de la Moscova, de la unii analişti politici de la Moscova recent enunţat ar fi că la un moment dat perspectiva europeană a R. Moldova ar putea deveni mai clară şi mai evidentă pentru R. Moldova fără Transnistria decât împreună cu ea.
Anatol Ţaranu: Aici totul depinde de faptul cum va fi abordată problematica transnistreană inclusiv şi de strategii de la Chişinău. Pentru noi în primul rând este foarte important cun noi, chişinăuienii, cum politicienii de la Chişinău, de pe malurile Bâcului, abordează această problemă şi cum văd ei strategia reglementării politice în Transnistria.
Abordarea frontală care a persistat până acuma când era vorba despre necesitatea garantării reintregirii de facto a teritoriului R. Moldova, reîntoarcerea Transnistriei fără condiţii în cadrul R. Moldova iată că dă dovada unui eşec total. Cel puţin în aceşti douăzeci de ani nu am fost capabili să ne mişcăm pe această direcţie. Dar vreau să vă spun că există şi alte temeri întemeiate pe care le expun unii experţi şi eu sunt unul dintre ei, care vorbesc despre faptul că nerenunţând la Transnistria sub nici o formă, trebuie să recunoaştem că reîntoarcerea Transnstriei fără nişte condiţii prealabile în cadrul R.Moldova ne-ar crea nouă enorme probleme inclusiv în ceea ce priveşte mişcarea pe direcţia europenizării R. Moldova, a integrării europene a Moldovei.
Astăzi populaţia din Transnistria care a trecut o şcoală de douăzeci de ani de spălare a creierilor, de o propagandă categorică antieuropeană, reprezintă un balast pe care nu ştiu dacă corabia statului R. Moldova ar putea să o suporte în calea spre integrarea europeană. Din acest punct de vedere pentru noi este foarte important să dibuim, să identificăm o strategie foarte clară care ne-ar permite să reîntregim R. Moldova din punct de vedere teritorial, dar în acelaşi timp să nu periclităm perspectivele integrării europene pentru ţara noastră.
Europa Liberă: Dle Ţăranu, nu demult Chişinăul a fost vizitat şi de un înalt oficial european, dar agenda discuţiilor nu a fost făcută publică în detalii nici în ajun, nici ulterior acestei vizite. Ne putem aştepta că de această dată se vor anunţa public prea multe lucruri.
Anatol Ţaranu: Indiscutabil. Dacă aveţi în vedere vizita recentă a reprezentantului pentru politică externă a UE, Catherine Ashton, eu deja am spus în unul din comentariile mele că mai degrabă a fost o vizită de informare pentru înaltul reprezentant european şi din acest punct de vedere nu a existat substanţa necesară, consistentă, pentru ca să se dea o conotaţie informaţională mai largă acestei vizite.
Cât priveşte vizita vicepreşedintelui SUA, aici situaţia este cu totul alta. Eu cred că însăşi SUA sunt cointeresate ca această vizită să aibă o asigurare informaţională extrem de consistentă. Faptul că vicepreşedintele SUA va avea o relaţie directă cu publicul de la Chişinău, am în vedere discursul pe care trebuie să-l ţină Joseph Biden în faţa chişinăuienilor în scuarul operei este o dovadă în plus a acestui lucru. Nu, eu cred că asigurarea informaţională va fi una foarte largă şi deschisă.
Europa Liberă: Dle Ţaranu, vă mulţumim pentru acest interviu.
