Linkuri accesibilitate

Jurnal de corespondent: Revoluția nu va începe la Zagreb... și nici pe Facebook


Proteste în piața centrală din Zagreb la 2 martie

Proteste în piața centrală din Zagreb la 2 martie

Manifestațiile din Zagreb sînt amorfe, nepolitizate, generate nu de vreun scop politic articulat abil pe internet, ci de o frustrare cotidiană care atinge toate categoriile populației.


Ultima moda jurnalistica este sa scrii despre „revolutiile Twitter si Facebook”… Din Tunisia pina in Iran, trecind prin Croatia si Moldova, ni se spune ca guvernele tremura pentru ca tinerii se mobilizeaza pe Facebook. Fiind la Zagreb zilele astea, am mers in noptile trecute la manfestatiile antiguvernamentale starnite pe Facebook si trebuie sa spun ca desi e vorba intr-adevar de un fenomen socio-cultural nou si interesant, nu asta poate face sa cada un guvern… sau cel putin nu in partea noastra a lumii.

Sigur, asa cum am constatat, aceste manifestatii pot deveni chiar violente, o violenta cu atat mai neasteptata si tulburatoare, cu cit ea e produsa de burghezi - in sensul etimologic de locuitori ai orasului - care pina mai adineaori beau limonada la terasa, studenti imbracati dupa ultima moda, sau pensionare care deodata lovesc politistii cu sacul de cumparaturi.

Exact asta se intampla in aceste manifestatii din Zagreb, care sint amorfe, nepolitizate, si a caror violenta imprevizibila e generata nu de vreun scop politic articulat abil pe internet, ci de o frustrare cotidiana care atinge toate categoriile populatiei.

A fost pentru prima oara cind am vazut manifestind impreuna batrane cu saci de cumparaturi, tineri anarhisti cu drapele negre, betivi care strigau sloganuri gresite, studenti, rockeri, ba chiar si ocultisti, oameni cu steaguri combinind toate simbolurile mistice imaginabile, de la cruce, pina la steaua evreiasca a lui David, trecind prin yin si yang. Cu totii, saturati de o viata mediocra pe care ei o numesc saracie si pe care o pun pe seama Europei si a influentei occidentale.

Manifestatii amorfe: la reuniuni, inainte de a marșălui asupra palatului prezidential, oratorii se pling de faptul ca sindicatele croate refuza sa participe la manifestatii. E drept, tocmai asta ar trebui sa faca aceste miscari primejdioase pentru putere, faptul ca sint spontane, nestructurate si absolut incontrolabile. Sindicatele, cum se stie, au fost intotdeauna un mijloc de control al nemultumirii populatiei.

Totusi, desi spontane si incontrolabile, aceste manifestatii nu vor face sa cada guvernul. Croatii sint prea politicosi si disciplinati. Lovesc in politisti, dar nimeni nu arunca hirtii pe jos. Manifesteaza ore in sir, bind bere si racnind, dar n-am vazut pe nimeni sa urineze pe vitrine. Revolutionarii croati isi string vezica pina ajung acasa. Intr-o tara in care oamenii asteapta rabdatori la stop, chiar cind nu se vede nicio masina la kilometri distanta, actul revolutionar se rezuma la a bloca tramvaiele in centru vreme de o ora. Revolutia nu va incepe la Zagreb... si nici pe Facebook... nu in partea noastra a lumii.
XS
SM
MD
LG