Linkuri accesibilitate

Doar 50-60% dintre moldoveni au încredere în administrația publică locală.



O dată la patru ani puterea este în mîinile electorilor, care participă la alegerile locale. Votanţii spun, că, cu adevărat, vor un primar pe cinste, devotat lor. Încercăm să facem portretul robot al edilului localităţii la acest sfârşit de săptămână.

La început de vară ar putea să aibă loc alegerile locale. Vor fi aleşi primarul, preşedintele raionului, consilierii locali, adică oameni, care vor fi responsabili de viitorul localităţii pentru următorii patru ani. O dată la patru ani aveţi obligaţia de a merge şi a hotărâ în faţa urnelor de vot destinul comunităţii în care trăiţi. Şansa bunăstării nu poate fi irosită pe discursuri populiste.

Iată de ce Europa Liberă a căutat să afle, cum ar trebui să fie, din punctul de vedere al locuitorilor de la Străşeni, primarul oraşului lor. Ce calităţi ar trebui să aibă?

La sfîrșit de săptămînă cu EL și Valentina Ursu despre alegerilor locale și primari


- „Nu-mi dau seama după ce criterii aleg oamenii primarul şi îndeobşte aleşii locali şi după ce calităţi, dar cred că depinde de capacitatea inversă a persoanei, care se balotează, în a-i convinge – prin promisiuni false, poate chiar şi printr-o susţinere financiară. Ştiţi, un 50 de lei face mult pentru o mătuşă Ileană, căreia îi ajunge o săptămână să mănânce pîine. Oamenii aleg cu stomacul, nu cu mintea, şi nu cu inima, şi nu cu altceva.”


Europa Liberă: Ce calităţi trebuie să aibă primarul?

- „Să stimeze lumea. Şi noi pe dânsul. Şi să fie om mintios la cap, cu lumea să se poarte frumos.”
- „Doljen bîti cestnîm, poreadocinîm.”
- „Trebuie să aibă o experienţă oarecare.”
- „Trebuie să fie un primar adevărat. Să facă regulă în orăşelul nostru. Drumurile de reparat oleacă. Şomeri îs cam mulţişori.”

Europa Liberă: Cum se alege primarul? Omul pe care îl cunoaşte lumea? Sau partidul, pe care-l reprezintă primarul?


- „Mie îmi pare, că nu are nevoie de partid. Lumea să-l ştie pe dânsul.”

Europa Liberă: Când votaţi primarul – votaţi omul? Sau votaţi partidul, pe care-l reprezintă?

- „Păi, şi omul, şi partidul. Pentru că a deveni primar, în spate trebuie să ai o echipă, care să te susţină.”

Europa Liberă: De câte ori aţi mers la primar?

- „Să vă spun drept, eu nu lucrez în Moldova şi nu am fost.”

Europa Liberă: Dar unde aţi lucrat?


- „Lucrez în Rusia, în Moscova.”

Europa Liberă: Acum în vară veţi ieşi să mergeţi la alegeri? Sau veţi fi tot peste hotare?

- „Dacă am să fiu acasă, da, o să mergem, numaidecât.”

Europa Liberă: După ce criteriu alegeţi primarul?

- „În primul rând, să fie om înţelegător. Să încerce ceva să facă pentru societate. Şi cum n-ar fi, trebuie societatea s-o pornească. Iată, dacă omul ăsta a fost primar, a făcut ceva.”

La Strășeni
Europa Liberă: În condiţii de criză, cum credeţi, de ce mulţi râvnesc la fotoliu de primar?


- „Că e înrădăcinată corupţia.”

Europa Liberă: Atunci când vor să ocupe fotoliul de primar, toţi promit că vor lupta cu sărăcia, vor lupta cu corupţia.

- „Promisiuni deşarte.”

Europa Liberă: Dar le credeţi. Oamenii cred acestor promisiuni.

- „E normal, e normal să credem.”

Europa Liberă: Votezi omul concret? Sau partidul pe care-l reprezintă?

- „Nu, într-adevăr omul concret cu mult mai bine.”

Europa Liberă: Ce calităţi trebuie să aibă primarul?

- „Un om aşa, ca să putem mânca o bucată de pîine cu dânsul.”
- „Noi alegem pe cine pică, cine ne spune. Care-i bun, care nu.”

Europa Liberă: Dar cine vă spune?


- „Nu ştiu cine e acela.”

Europa Liberă: Aţi fost vreo dată la primar?


- „Am fost o dată la primar, să-mi dea un ajutor. Şi nu mi-a mai dat.”
- „Dlea menea nicachie problemă ne reşali, i tot primar, i tot.”

Europa Liberă: Sunteţi necăjit?

- „Dar cum dar? Zarplata e mititică aici.”

Europa Liberă: Sărăcia e mare?

- „E mare. Copilul e invalid, grupa întâia, are 500 de ruble.”

Europa Liberă: Ajutor primiţi?


- „Dar ce ajutor? Dă câte 150 de ruble şi gata. Nu dă pentru lemne, pentru căldură. E greu.”

Europa Liberă: Ce om trebuie să fie în fruntea primăriei?

- „Omul care să ţie pentru norod.”

Europa Liberă: Să le înţeleagă dorinţele? Greutăţile?


- „Durerile, greutăţile. Să facă lumină pe stradă, drumurile să le facă, dacă intră primar.”

Europa Liberă: Da bani de unde să ia?


- „Bani? Bani sunt.”
La Strășeni


Europa Liberă: Veţi merge la alegeri?


- „Am să merg, numaidecât.”

Europa Liberă: De fiecare dată aţi ales primarul?


- „Da.”

Europa Liberă: Şi nu v-a părut rău pentru cel care aţi votat?


- „Pentru mine au fost toţi buni.”

Europa Liberă: Nu aţi regretat niciodată votul dat pentru cel care nu merită?

- „Regretăm, dar ce să facem?”

Europa Liberă: V-a părut rău vreo dată de votul, pe care l-aţi dat primarului?


- „Da, de ultimul vot da.”
- „Eu n-am regretat, dar vreau să spun, că persoana pentru care eu am dat votul, n-a fost aleasă.”

Valentina Ursu și microfonul ei
Europa Liberă: De câte ori aţi ales primarul?


- „La Străşeni iaca de-acum mătincă de vreo două-trei ori, îmi pare. Nu ştiu.”

Europa Liberă: Şi nu aţi greşit niciodată? Aţi dat votul pentru cel care merita?


- „Poate şi am greşit, nu ştiu.”
- „Sperăm, că alegerile care vin poate-poate ceva o să schimbe. Dar până acum sunt dezamăgită foarte mult şi în administraţia publică de nivelul întâi, şi de nivelul doi.”
- „Să vedem cine şi-or depune candidaturile şi pe urmă din toţi răii vom alege unul cât de cât bun.”

*

La Străşeni am insistat să vorbim cu preşedintele raionului. Nicolae Robu sugerează că primarul ideal ar trebui să fie lider al comunităţii locale, un bun gospodar, o persoană empatică, licenţiat în administraţie publică. Dar cum vor decurge lucrurile într-un consiliu raional, unde preşedintele e desemnat de către consilieri, aleşi pe listele diferitor partide?

Primarul Nicolae Robu
Nicolae Robu:
„În dependenţă de echipa care se formează după alegerile locale, respectiv şi urmează treburile într-o unitate administrativ teritorială sau alta. Problema constă nu numai în acest raport de forţe politice, care vin în cadrul unor consilii locale de nivelul unu sau de nivelul doi. Dar şi contează persoana principală, care se numeşte primar şi care este preşedinte de raion. În cadrul primăriilor, de exemplu, este o situaţie cu mult mai limpede, decât ceea ce se numeşte consiliul raional. Deoarece primarul este ales în mod direct şi îşi poate îndeplini atribuţiile de funcţie, indiferent de coloratura politică a consiliului local.

Fiindcă dacă este un bun gospodar, este un bun specialist care ştie cum să lucreze, ştie ce este primordial şi important pentru localitate, poate aceste lucruri să le promoveze în cadrul consiliului, fiindcă nu cred, că un consiliul ar fi împotriva dezvoltării locale în care trăiesc şi dumnealor. Iar ceea ce este în consiliul raional este un paradox. Şi desigur, că asta este foarte complicat, deoarece preşedintele este ales din cadrul consilierilor. El nu poate să fie independent. Şi orice întrebare care apare, ea apare în raport politic.

Deci, dacă nu îndeplineşti ceea ce doresc ei, dacă nu ştii cum să manevrezi, respectiv apare întrebarea: noi suntem 22, sau noi suntem 23, în dependenţă de numărul de consilieri. Şi atunci trebuie să te gândeşti, ce este important: o demisie, care poate nu contează în raportul a ceea ce se numeşte un salariu de preşedinte, sau o demnitate a unei persoane, care doreşte să facă un lucru în folosul societăţii.”

Europa Liberă: Cum au fost aceşti patru ani pentru preşedintele raionului Străşeni, domnului Robu?

Nicolae Robu:
„Au fost foarte complicaţi, deoarece am avut patru tentative de a fi demis şi anume pe aceste criterii. Dar iată, tăria mea de caracter şi aş zice, că în cadrul a ceea ce se numeşte colaborare dintre preşedinte şi consilieri într-o oarecare măsură, a mers bine, deoarece chiar am reuşit în 2010 să atragem peste 34 de milioane de lei investiţii, la un buget de 175 de milioane de lei repartizaţi pe poliţe, pe policioare, aşa să spun. În raportul ăsta a fost bine.


În raportul ce este am zis că încă până în ziua de astăzi ar putea să dea o definiţie ce este un preşedinte de raion. Fiindcă un preşedinte de raion ar avea alte atribuţii, iar un preşedinte de consiliu are alte atribuţii. Şi dacă este vorba de preşedinte de consiliu atunci parcă ar fi ceva clar. Dacă este vorba de preşedinte de raion nu este nimic clar. Pentru că nu ai nici pârghii administrative, nu ai dreptul cel puţin să aplici o mustrare unui funcţionar, care nu-şi îndeplineşte atribuţiile de funcţie cum trebuie, conform legii. Şi atunci punem întrebarea: ori facem o schimbare, ca preşedintele de raion să devină preşedinte de raion cu atribuţiile respective şi pârghiile administrative necesare pentru a îndeplini un lucru, şi a deveni o verigă de legătură dintre administraţia centrală şi cea locală. Ori mai bine această funcţie nici nu trebuie să existe.”

Europa Liberă: Pe parcursul acestor aproape patru ani aţi desfăşurat activitatea aici în teritoriu, având şi o guvernare comunistă, având şi o guvernare liberal-democrată. Depinde de cine stă în vârf? Depinde de relaţia, pe care o are teritoriul cu centrul? Depinde de felul cum trebuie să fie descentralizată puterea? De ce factor depinde?

Nicolae Robu:
„Foarte mult depinde de relaţia dintre administraţia centrală şi cea locală. Deoarece pe parcursul a doi ani de zile noi, administraţia locală, nu am avut practic nici o legătură dintre centru şi unitatea teritorial-administrativă de nivelul doi, dar chiar cred că şi de nivelul unu.”

Europa Liberă: Asta pe când erau comuniştii?

Nicolae Robu:
„Pe când erau comuniştii la guvernare. Nu am avut nici o întrevedere cu ei la nivel de preşedinte de ţară, sau la nivel de prim-ministru. Atunci, când am avut nevoie să ajung la primul ministru, era doamna Greceanîi primul ministru pe timpurile acelea, să spun desprte problemele raionului, am fost nevoit să mă înscriu la rând ca cetăţean simplu şi să ajung la o întrevedere cu dumneaei, să-i spun despre problemele raionului Străşeni.

Ce ţine de preşedinte e mai complicat. Am avut, de fapt, o întâlnire la început, în care mi s-a spus direct, că ar fi bine să demisionăm, că nu ne este locul acolo. Iată toată relaţia, care a fost dintre administraţia centrală şi cea locală pe timpul guvernării comuniste. Iar de când s-a schimbat guvernarea democrată, noi am avut patru întâlniri numai cu prim-ministru şi nu mai vorbesc de întrevederile cu miniştrii, pe care noi când solicităm telefonic, suntem primiţi în audienţă. Şi respectiv ţine şi de mişcarea, care a avut loc în ultimii doi ani de zile în raportul dezvoltării social-economice chiar a raionului Străşeni. Noi am reuşit, totuşi, să ne îndeplinim programul, care ţine de apa potabilă, obţinând un proiect ce ţine de reparaţia sistemului de canalizare şi a staţiei de pompare care nu funcţionează deja de 20 de ani de zile.”

Europa Liberă: Domnule Robu, vă întrebam despre nevoia descentralizării. E una primordială?

Nicolae Robu:
„Da, părerea mea e că serviciile concentrate să fie descentralizate. Mai ales acele servicii care ar putea să fie numite pârghii administrative în raportul dintre preşedinte şi administraţia de nivelul doi. Eu vorbesc de serviciul ecologic, sănătatea publică, comisariatul de poliţie, serviciul veterinar, inspecţia muncii, inspecţia în construcţii. Deci, acelea anume, care ar putea să colaboreze şi să coordoneze toate raporturile dintre nivelele unu şi doi. Şi chiar şi cel central.”

Europa Liberă: O autonomie financiară?

Nicolae Robu:
„Despre autonomia financiară haideţi, nici nu ştiu dacă e cazul să vorbim. Fiindcă noi autonomie financiară nu avem, practic. Aici e vorba numai de autonomie financiară pe hârtie, atunci când nu avem impozit pe venit, care pe cât de cât în ultimii ani de zile chiar în raionul Străşeni atingea cifra de şase-opt milioane de lei. Deci, e o problemă, care ar fi putut să ne rezolve unele situaţii economice. Astăzi nu putem să vorbim despre această autonomie financiară, fiind finanţaţi în întregime centralizat. Deci, noi practic ce avem în cifra de 25-30 de milioane de lei, pe care le colectăm anual.”

Europa Liberă: Totuşi, aţi făcut acest traseism politic de la o formaţiune la alta. Vă ajută? Vă încurcă? De ce aţi fost impus să faceţi acest lucru? Pentru că aţi reprezentat şi PNL, şi Alianţa Moldova Noastră, şi PLDM-ul.

Nicolae Robu:
„Ca membru de partid pentru prima dată am venit în anul 2000, înainte de campania electorală 2001 pe listele Partidului Naţional-Liberal, iar în rezultatul fuziunilor am ajuns ca preşedinte al organizaţiei teritoriale AMN. În 2005 am fost ales preşedinte. În 2010 am decis cu echipa, prin vot aproape unanim, deci 90 de procente au votat ca noi să mergem să ne contopim organizaţiile teritoriale Străşeni cu organizaţiile teritoriale PLDM.
Primarul Nicolae Robu


De ce am făcut acest lucru? Fiindcă eu am văzut în primul ministru o persoană, care ar schimba ceva în această societate. Şi hai să recunoaştem cu toţii, Republica Moldova aşa prim-ministru nu a avut. Ceva aproape a fost Sturza. Sper, că voi participa activ şi în campania electorală alegerile locale 2011. Nu pretind nici la primar, nici la preşedinte. Am zis întotdeauna că sunt soldat – unde mi s-a cere acolo am să merg.”

*

Oraşul Orhei are o populaţie de circa 30 de mii de locuitori. Primarul de aici, Ion Stratulat, este inginer-economist. El se bucură de încrederea băştinaşilor. Cum îi reuşeşte?

Ion Stratulat: „Pentru alegerile locale, ca să fii cumva acceptat de populaţie, trebuie să faci lucruri mari pe parcursul mandatului pe care îl ai.”

Europa Liberă: Da cum faci lucruri mari cu mijloace mici?

Primarul Ion Stratulat
Ion Stratulat:
„Trebuie să cauţi mijloace. Sunt mijloace.”

Europa Liberă: Cum îi identifici aceşti bani?

Ion Stratulat
: „Vreau să vă spun, că trebuie să pui în mişcare forţele care le ai locale de a căuta proiecte, de a participa la toate concursurile. Iată, noi am făcut acest lucru, am insistat foarte mult şi am câştigat un proiect de 2 milioane 800 de euro pentru staţia de epurare, care proiectul practic a demarat. Am anunţat deja şi concursul pentru a selecta firma executoare de lucrări. Un alt proiect, pe care l-am câştigat şi contractul este deja încheiat cu BERD-ul, unde patru milioane este grant şi două milioane credit. La ce am vorbit cu Banca Mondială, de două milioane 800 de mii, este un grant.

Adică, trebuie de căutat surse financiare şi trebuie să căutăm surse financiare locale. Cu toate că de când eu sunt primar, din 2007, eu de la bugetul republican nu prea am fost alintat, Orheiul n-a fost alintat deloc. Dar am găsit resurse financiare locale. Cum? Trebuie de dezvoltat piaţa imobiliară şi piaţa funciară. Fără aceste componente nu putem noi dezvolta localităţile, că nu putem să aşteptăm bani de la bugetul republican. La bugetul republican este foarte şubredă chestiunea ce ţine de investiţiile capitale. Nu vorbesc de transferurile, care sunt obligatorii. Noi am căutat surse financiare. Noi am mărit de zeci de ori investiţiile în şcoli şi grădiniţe, am construit zeci de kilometri de drumuri, zeci de kilometri de apeducte, zeci de kilometri de iluminări de străzi.”

Europa Liberă: V-aţi concentrat asupra infrastructurii.

Ion Stratulat:
„Infrastructurii. Bugetul era direcţionat social undeva la 80 de procente, celelalte surse care erau la investiţii. Adică infrastructura inginerească şi infrastructura de dotări tehnice o făceam din resurse proprii, care am pus în mişcare piaţa funciară.”

Europa Liberă: E uşor să fii primar? Se mănâncă uşor această pîine?

Ion Stratulat:
„Dacă o să spun uşor, cred că n-o să fiu corect. Dacă o să spun că e greu, nu plecaţi la acest post, nu vă expuneţi pentru alegeri, dacă credeţi că este greu. Dar nu vreau să spun, că este uşor.”
Biserica Sf. Dumitru la Orhei


Europa Liberă: Dar mai candidaţi o dată? Pentru alt mandat?

Ion Stratulat:
„Încerc. Dacă mi-or da vot de încredere, numaidecât.”

Europa Liberă: Ce vreţi să mai faceţi?

Ion Stratulat:
„Avem încă multe lucruri de făcut.”

Europa Liberă: Trei probleme, pe care vreţi să le rezolvaţi?

Ion Stratulat:
„Problemele de bază.”

Europa Liberă: Cum câştigi încrederea populaţiei pentru a rezolva problemele?

Ion Stratulat
: „O câştigi prin să faci ordine. Dar când faci ordine, îţi faci duşmani.”

Europa Liberă: Exact. Şi atunci? Spuneţi-mi trei probleme.

Primarul Ion Stratulat
Ion Stratulat:
„Şi totuşi oamenii conştientizează. Ce să facem mai departe? – Avem o problemă stringentă, pe care trebuie s-o soluţionăm în oraşul Orhei. Este vorba despre salubrizare şi sortarea deşeurilor menajere. Este o problemă foarte mare, fiindcă avem o gunoişte în oraşul Orhei, plasată pe malul râului Răut, unde sunt acumulate de prin anii 60 circa două milioane şi jumătate de tone de deşeuri şi nu ştim, care este calitatea lor. Deja purtăm negocieri cu firma ECO-Verde, purtăm negocieri cu o firmă din Italia, care ar fi dispusă să presteze aceste servicii.”

Europa Liberă: Domnule Stratulat, foarte sincer, vă ajută spiritul de iniţiativă pe care-l aveţi? Vă ajută şi partidul, care stă în spatele Dumneavoastră? Contează omul în aceste alegeri locale? Persoana?

Ion Stratulat:
„Contează persoana, desigur.”

Europa Liberă: Şi partidul mai puţin?

Ion Stratulat:
„Partidul mai puţin în cazul de faţă. Partidul în alegerile parlamentare. Şi nu partidul, zic, dar liderul partidului. Că oamenii se uită, totuşi, la liderul partidului. Că partidul în general nu se prea cunoaşte, nu poţi să ajungi la fiecare alegător cu componenta partidului. Dar cu liderul ajungi numaidecât. Şi la alegerile locale desigur, că este persoana. Îi revine alegătorului să facă alegerea corectă.”

*
Conform cercetărilor sociologice, cota de încredere în primărie este stabilă. Şi asta pentru că nu e în aşa mare măsură afectată de schimbările politice la nivel naţional. Această deconectare între nivelul local şi cel naţional pare să devină din ce în ce mai puţin pronunţată în ultimii ani. Explicaţia o avem de la Doru Petruţi, directorul executiv al companiei sociologice IMAS.

Doru Petruţi:
„50-60 la sută au încredere în administraţia publică locală şi la o distanţă destul de mare vin instituţiile statului – Guvern, Parlament, Preşedinţie. De obicei, distanţa este de 20 de procente.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi?

Doru Petruți
Doru Petruţi:
„Sunt mai multe cauze. Apropierea pe care persoanele o au faţă de administraţia publică, versus administraţia centrală. E mult mai la îndemână – vezi ce face, ba mai mult: poţi să intri mult mai uşor în contact. Plus de asta, Moldova e ruptă, cel puţin din punct de vedere Chişinăul versus restul lumii. Aşa că administraţia centrală de la Chişinău e relativ departe.”

Europa Liberă: Totuşi, posibilităţile pe care le are un idil al unei localităţi pentru a soluţiona o problemă sunt minime. Pentru că nu are bani.

Doru Petruţi:
„În acelaşi timp, atâtea realizări, puţine, câte face de exemplu un primar e mult mai uşor să fie făcute vizibile.”

Europa Liberă: Contează cine stă în spatele candidatului? Ce partid politic?

Doru Petruţi:
„Eu cred, că din momentul ăsta va începe să conteze, pentru că tot mai multă lume se implică în politică. Fluxul e în ambele direcţii – şi politicul caută reprezentanţi locali cu putere, cu influenţă, cu notorietate în fiecare localitate. Dar, în acelaşi timp, există şi un flux invers, o căutare a persoanelor, care au şanse, sau care cred că au şanse, caută partide care să le susţină în campanie. Cred că de data asta vom avea campanii, cel puţin în oraşele mari, care vor avea un alt puls, o altă susţinere financiară.”

Europa Liberă: Deşi se spune că, totuşi, la acest scrutin local, că miza se pune pe om şi mai puţin pe partid.

Doru Petruţi:
„Dacă e să ne uităm pe alegerile parlamentare, vedem că PLDM, de exemplu, a obţinut foarte multe voturi în mediul rural. Astea vor atrage un număr de mişcări, ca să spun aşa, şi a candidaţilor şi a opţiunilor electorale pe zona rurală.”

Europa Liberă: Politicul va aduce zâzanie în teritoriu?

Doru Petruţi:
„Fără îndoială, sunt partide care, ştiu şi eu localităţi, în care au de ales între trei candidaţi posibili. După alegeri vor fi şi alte mişcări. Partidele mici, chiar dacă vor câştiga primăriile, va fi foarte greu să reziste presiunii administrative, pentru că asta se întâmplă de obicei. Un primar, care până acum era în PCRM, n-o să ne surprindă cred că deloc, dacă la alegerile astea o să candideze pe lista PLDM, de exemplu.”
La o dezbatere în studioul Europei Liber: Doru Petruți (IMAS) și Arcadie Barbăroșie (IPP)


Europa Liberă: E normal traseismul ăsta? Numai pentru ca să poţi soluţiona anumite probleme?

Doru Petruţi:
„Traseismul deocamdată nu e reglementat şi cel puţin ce arată politicul la Chişinău, e o reţetă de succes.”

Europa Liberă: Domnule Petruţi, care sunt priorităţile pentru primarul, care urmează să ajungă acum în fotoliu pentru mandatul de patru ani?

Doru Petruţi:
„Chişinăul e o ecuaţie foarte complicată, în care vom avea cel puţin trei candidaţi cu şanse. La Bălţi avem o altă ecuaţie, cu electorat rus, cu voturi multe pentru Partidul Democrat.”

Europa Liberă: Mai puţin se vorbeşte despre Comrat, despre Taraclia.

Doru Petruţi:
„În fiecare localitate vor fi cel puţin trei-patru partide, care vor aloca resurse.”

Europa Liberă: Cel puţin, cele care sunt în Parlament cu siguranţă vor avea câte un candidat pentru locale.

Doru Petruţi:
„Cu siguranţă. Şi o să existe şi alţi sateliţi de la partidele mai mici. La capitolul agendă, pentru că aţi întrebat legat de asta, tare mă tem, că solicitările populaţiei vor fi mai degrabă lucruri ce ţin de preţuri, de sărăcie, de condiţii de trai. Lucruri, pe care într-o anumită măsură şi administraţia publică locală, prin anumite ajutoare, le poate da. Dar bătălia va fi, de fapt, în alegeri locale camuflate de solicitări pentru administraţia de la Chişinău.”

Europa Liberă: Şi mai puţin vor insista electorii pe drumuri bune, apă, canalizare, atragere de investiţii, creare de locuri de muncă?

Doru Petruţi:
„Problemele astea sunt aşa de mari şi aşa de întinse pe întreg teritoriul Republicii, încât primarul localităţii tale nu le pot rezolva. Practic, îl depăşesc complexitatea şi numărul de solicitări, va depăşi cu mult sfera, hai s-o numim normală, care ar trebui să fie legată doar de alegerile locale. Cu o agendă, care ar trebui să fie foarte punctuală – vrem să avem o grădiniţă, vrem şcoala să aibă căldură. Astea ar fi elemente de agendă locală. În momentul, când ceri repararea drumurilor primarul acela n-o să răspundă unei astfel de solicitări.”

Europa Liberă: Pe ce criterii se aleg primarii?

Doru Petruţi:
„În primul rând, vor conta persoanele, care au notorietate, care ştiu că au făcut ceva în localitatea respectivă. Şi cred că va începe să conteze tot mai mult coloratura politică a persoanei. De către cine e susţinut.”

Europa Liberă: Vârsta candidatului? Studiile candidatului? Femeie-bărbat contează?

Doru Petruţi:
„Poate astea contează mai mult la Chişinău.”

Europa Liberă: Eu am mers în câteva localităţi şi ceea ce m-a surprins, auzind de la lumea cu care am discutat, că din câţiva răi, îl vom alege pe cel mai bun.

Doru Petruţi:
„E şi ăsta un model trist. Alegerea răului cel mai mic nu e o strategie constructivă. Din păcate, în unele cazuri e singura pe care o ai la îndemână.”

Doru Petruţi: „Dacă aţi avea buletinul de vot în mînă, pentru ce candidat aţi prefera să vă daţi acest vot?

Doru Petruţi:
„Nu, în primul rând n-am drept de vot în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar dacă l-aţi avea?

Doru Petruţi:
„Aş aştepta ideile, aş aştepta programele, aş aştepta o diagnoză foarte fermă şi clară, perspective, promisiuni. Aş cântări lucrurile astea, să văd cât de credibile sunt şi cât aş considera că sunt de realizabile şi apoi aş vota.”

Europa Liberă: A ajunge primar astăzi este o aventură?

Doru Petruţi
: „Poate fi o aventură frumoasă. E un lucru greu, e un lucru dificil. Aici problemele sunt foarte concrete, şi nu prea poţi să le amâni. Cetăţeanul vine şi îţi bate în fiecare zi la uşă. E mai greu să baţi la uşa Guvernului.”

Europa Liberă: Atunci de ce această luptă crâncenă pentru a ajunge în fotoliul de primar?

Doru Petruţi:
„E accesul la resurse. Mă uit pe situaţia României şi pare că modelul ăsta nu a fost unul de succes, a dus România unde e acum. Mie mi-ar place să văd un partid, care se construieşte pornind de jos, de la o idee, de la un grup profesional, de ce nu. Le lipseşte multor partide de aici ideea populaţiei de jos, păturilor de jos. Deocamdată proiecţia e de sus şi proiecţia e de maşinărie de strâns voturi. Şi asta nu ştiu dacă va fi suficient.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG