Linkuri accesibilitate

Boris Focșa: Genericul Festivalului „Mărțișor” este „Est şi Vest - Interferenţe culturale”.


Tradiţional, în prima zi de primăvară, Republica Moldova găzduieşte Festivalul internaţional „Mărţişor”, ajuns în acest an la ediţia a 45-a. Despre artişti care vin la Festival, costurile evenimentului dar şi impactul acestuia, discutam în această dimineaţă cu ministrul Culturii, dl Boris Focşa
.

Interviul matinal EL: cu ministrul culturii Boris Focșa

Europa Liberă: Dle ministru, despre festivalul „Mărţişor 2011” se poate vorbi de bine, dar şi despre problemele care apar la organizare şi desfăşurare. De unde pornim discuţia?

Ministrul Boris Focșa
Boris Focşa:
„Eu cred că pornim de la ce e mai bine, fiindcă din an în an oricum situaţia este mai bună. Anul acesta festivalul va avea loc cu sprijinul Fondului de Colaborare Umanitară a statelor membre CSI şi, bineînţeles, cu suportul banilor de la Guvern, de la ministerul Culturii. De data aceasta festivalul mi se pare destul de amplu, va avea loc la Chişinău, dar şi în teritoriu, în republică. Toate instituţiile concertistice care fac parte din cadrul acestui festival vor merge cu formaţiile pe care le au în subordine şi vor ţine concerte prin republică”.

Europa Liberă: Spuneaţi că festivalul este organizat cu suportul Fondului de Colaborare Umanitară a statelor membre CSI, căreia i-aţi cerut ajutor sau v-a întins mâna?

Boris Focşa:
„Există un fond „Nica”, care colaborează cu mai multe fonduri, inclusiv cel de Colaborare Umantitară a statelor membre CSI. După ce a trecut ediţia precedentă, a 44-a, am purces la lucru, ca să organizăm ediţia a 45-a, care trebuie să fie una neordinară. Genericul acestui festival este „Est şi Vest - Interferenţe culturale”, de fapt face parte din programul de guvernare, de integrare europeană, fiindcă în afiş veţi vedea invitaţi din vreo 15 ţări. Fondul „Nica” ne-a promis susţinere. Noi nu ştiam de unde va veni aceasta. Ei probabil că au dus tratative cu mai multe fonduri şi Fondul Umanitar al statelor CSI a acordat acest sprijin financiar”.


Europa Liberă: Dle ministru, festivalul promite să cuprindă toată ţara, prin concerte organizate la Cahul, Ungheni, Soroca sau Comrat. În alţi ani spectatorii din afara Chişinăului au stat în frig şi în condiţii mai puţin bune numai ca să fie prezenţi la aceste spectacole. Cum va fi în acest an?

Boris Focşa:
„Eu cred că situaţia în acest an va fi mult mai bună fiindcă oricum un pic situaţia s-a schimbat şi casele de cultură, multe dintre ele, au fost reparate. Eu sper că situaţia din ce în ce se va schimba, fiindcă autorităţile locale în subordinea cărora se află acum aceste case de cultură şi, în general, toate instituţile de cultură din teritoriu încep să conştientizeze cât de mult este nevoie de cultură. Noi, în cel mai apropiat timp, vom veni şi cu un raport de monitorizare a situaţiei pe ţară, cum stau lucrurile în cultură în teritoriu, desigur de la raion la raion diferă situaţia”.


Europa Liberă: Dle ministru, care sunt costurile ediţiei din acest an al festivalului „Mărţişor 2011”?

Boris Focşa:
Costurile se ridică aproape la două milioane de lei, fiindcă sunt foarte multe cheltuieli, cheltuieli ce ţin de onorarii. Oricum, noi am convins artiştii valoroşi de peste hotare să vină la preţuri foarte mici pentru ei, fiindcă am ştiut să le trezim acest interes pentru Republica Moldova, să vină să ne cunoască cultura, să ne cunoască ţara.

Europa Liberă: Ce oaspeţi de seamă, dle ministru, aţi reuşit să aduceţi de această dată la festival?

Boris Focşa:
Vor veni şi din America, vor veni câţiva muzicieni de jazz, de fapt ne-a reuşit şi anul trecut acest lucru, dar de data aceasta vor veni doi muzicieni mari, din Statele Unite, la Sala cu Orgă. Vor veni şi din Azerbaidjan, din Belarus, Italia, bineînţeles din Rusia şi România. Astăzi sper să avem un spectacol de inaugurare de excepţie. Cred că se va schimba şi decorul şi momentul de organizare, fiindcă în orice festival contează foarte mult începutul şi bineînţeles contează şi încheierea festivalului.

Europa Liberă: Dle Focşa, artiştii care vor participa la festivalul „Mărţişor 2011”, au fost invitaţi sau singuri s-au arătat interesaţi să vină în Moldova?

Boris Focşa:
Au fost invitaţi. Vedeţi cum, un festival ca să fie organizat bine, se organizează un an întreg. După ce finisăm şi ediţia aceasta, imediat a doua zi instituţiile preocupate în cadrul acestui festival - Palatul Naţional, Sala cu Orgă, Filarmonica Naţională, imediat încep lucrul asupra programului pentru ediţia de anul viitor. Sunt contactaţi mai mulţi artişti, care sunt liberi acceptă, care nu, nu, fiindcă majoritatea dintre ei sunt şi scumpi, dar oricum, până la urmă, noi reuşim să-i convingem să vină la acest festival.

Europa Liberă: Dle ministru, dar care este, de obicei, impactul festivalului? În ce măsură evenimentul reuşeşte să facă Republica Moldova „mai vizibilă” peste hotarele ţării?

Boris Focşa:
Da, e o problemă foarte importantă fiindcă imaginea contează foarte mult şi imaginea trebuie, în primul rând, creată prin intermediul culturii. Eu cred că va avea impact acest festival fiindcă va fi transmis prin internet, vor putea toţi să vizioneze ce se întâmplă la Chişinău, vor fi, sper eu, şi toate posturile TV care vor transmite acest eveniment, după mine, destul de important. Este un festival care a ajuns la 45-a ediţie şi sigur că prin intermediul artiştilor care vin aici, prin intermediul instituţiilor mass-media sper să transmitem această imagine şi să o îmbunătăţim cumva.

Sigur că la acest moment rămâne foarte mult de lucru, cred că trebuie neapărat şi prin cadrul legislativ să venim cu reglementarea, în general, în acest domeniu, ca să putem lucra cât mai mult cu impresarii din străinătate. Pentru asta avem nevoie de cadru legal şi cred că cel mult în două săptămâni vom veni cu modificări la Legea Culturii prin care, sper eu, să ne reuşească să creăm o agenţie sau, dacă nu va fi posibil, Ministerul Culturii să se ocupe mult mai serios de piaţă, în sens de a da autorizaţii pentru impresari, pentru cei care vor fi incluşi pe piaţa bunurilor culturale în Republica Moldova ca să nu mai avem subcultură, ca să răspundem cu adevărat, prin intermediul unui cadru legal, de calitatea a tot ce se produce aici, şi să dăm siguranţă celor care vin de peste hotare, impresari care să ştie că există un cadru legal şi să ştie că pot veni încoace şi vor fi apăraţi de acest cadru legal. Am avut câteva cazuri care au jucat destul de negativ la imaginea noastră, au fost câteva concerte care nu ne-au făcut faţă. Publicul de la Chişinău nu trebuie să fie dezamăgit, e nevoie de calitate.
XS
SM
MD
LG