Linkuri accesibilitate

Opinii din perspectivă americană despre procesul de tranziție în Orientul Mijlociu


Imagine a unei exploatări petroliere din Libia

Imagine a unei exploatări petroliere din Libia

Procesul de transformare va fi unul marcat de incoerență și instabilitate și va combina tendințe autoritare și democratice.


Ce se va intimpla in Orientul Mijlociu dupa revolutiile care inlatura de la putere dictatura dupa dictatura. Corespondentul Europei Libere la Washington, Valeriu Sela ne va prezenta o opinie – raspuns la aceasta intrebare.

Washington Post
a publicat, la sfirsitul saptaminii, un articol al lui Robert Kaplan, care incearca un raspuns la intrebarea, cine va conduce tarile din Orientul Mijlociu, care au dat la o parte regimuri autoritare, de lunga durata. Autorul arata ca odata cu succesul revolutiilor din Tunisia si Egipt, izbucnirea altora in Libia, Bahrein si Kuweit sint unii care sustin ca a venit vremea democratiei, in regiune. Kaplan incearca sa nuanteze aceasta premiza. El spune ca, in locuri cu institutii functionale, cum sint Egipt si Tunisia, democratia e o varianta posibila. Nu acelasi lucru se poate spune despre alte tari mai disfunctionale, cum sint Libia sau Kuweit.

Ceea ce este important - arata Robert Kaplan - este jocul de putere din culise, care include, dupa caz, armata, servicii de securitate, triburi si partide politice neexperimentate. Procesul de transformare va fi unul marcat de incoerenta si instabilitate si va combina tendinte autoritare si democratice.

O alta problema - sustine Kaplan - este ca tinerii care au actionat curajos impotriva dictaturilor stiu sa lupte si stiu sa foloseasca tehnologia si Internetul in aceasta lupta, dar nu stiu sa guverneze. Institutii cu structuri ierarhice guverneaza si pe masura ce aceastea se dezvolta ceea ce va rezulta sint nuante de democratie.

Articolul din Washington Post arata ca, din perspectiva americana, noile structuri de putere din Orientul Mijlociu vor fi mai dificil de descifrat pentru ca nu va mai fi suficient sa negociezi cu un lider, cu puteri nelimitate, ci cu un numar de actori politici, cu puteri mai greu de definit.

Kaplan crede ca impactul noilor evolutii va fi mai mare asupra Europei decit e cazul Americii. Asta pentru ca acum, dupa ce regimuri totalitare cad, europenii vor avea ocazia sa revina intr-o zona de influenta - bazinul Marii Mediterane. Fireste - spune Kaplan -Tunisia si Egipt, nu sint pe cale sa se alature Uniunii Europene, dar Uniunea isi va putea extinde sfera de influenta. Robert Kaplan crede ca cel mai mare beneficiar al revolutiilor din lumea araba este Turcia. Imperiul Otoman a dominat nordul Africii timp de sute de ani. A fost un regim autoritar, dar nu a creat uriase resentimente in lumea araba.

Turcia este un model pentru noile democratii. A fost timp de decenii o societate mixta, in care civili si militari au impartit puterea. A devenit acum o democratie seculara, guvernata de un partid moderat islamist. Cu o populatie de 75 de milioane de oameni si 10% crestere economica, Turcia va juca un rol decisiv in bazinul Marii Mediterane. Kaplan crede ca in viitor o tara ca Turcia va avea mult mai multa influenta in regiune decit Statele Unite.

America va ramine totusi influentă gratie sprijinului militar pentru regiune si prin ricoseu - din cauza ascensiunii Iranului siit, cu pretentii de hegemonie regionala. Articolul arata ca in urmatorii anii, Orientul Mijlociu arab va fi preocupat de probleme interne si mai putin dispus sa joace cartea externa. Kaplan crede ca principala provocare pentru noile regimuri post-revolutionare nu va fi democratizarea, ci surparea sistemele de conducere centralizata care vor trebui inlocuite.
XS
SM
MD
LG