Se împlineşte un an de când preşedintele ucrainean, Victor Ianucovici şi-a început mandatul, luându-şi revanşa la alegerile prezidenţiale pentru înfrângerea suferită cu cinci ani mai devreme la Revoluţia Portocalie. Mai mulţi experţi ucraineni i-au spus corespondentului Europei Libere, Gregory Feifer că Ianucovici a reuşit în numai un an să anuleze multe din schimbările democratice aduse de Revoluţia Portocalie.
Când a preluat puterea, Ianucovici a spus că propune un curs de reforme adânci şi modernizări de sistem în toate domeniile vieţii publice pentru a realiza un val de transformări socioeconomice foarte necesare.
În fruntea listei se aflau combaterea corupţiei şi reducerea birocraţiei. În practică, Ianucovici a întărit însă consolidarea puterii prezidenţiale. Un studiu al Fundaţiei ucrainene pentru Iniţiative Democratice arată că aceasta este principala realizare a preşedintelui.
Şefa Fundaţiei, sociologul Irina Bekeşkina spune că Ianucovici se află în vârful unei verticale a puterii pe care a construit-o, însuşindu-şi toate pârghiile, inclusiv pe acelea care oficial sunt independente.
În cuvintele Irinei Bekeşkina, preşedintele ucrainean a subminat parlamentul pe care îl domină prin Partidul Regiunilor condus de el şi l-a transformat într-o maşină de vot a administraţiei prezidenţiale. O maşină care i-a acordat preşedintelui, între altele, dreptul să numească şi să elibereze din funcţie judecătorii, justiţia şi procuratura fiind folosite pentru procese selective împotriva oponenţilor politici.
Procuratura a deschis dosare de corupţie împotriva fostei şefe a guvernului, lidera opoziţiei Iulia Timoşenco, şi împotriva aliaţilor ei, unii fiind arestaţi, alţii obţinând azil în străinătate.
Când organizaţia Freedom House cu sediul la New York a coborât luna trecută Ucraina din categoria ţărilor libere în cea a ţărilor parţial libere, Timoşenco a spus că Ucraina s-a întors cu un deceniu în urmă.
Timoşenco a spus că acesta este rezultatul primului an de preşedinţie a noului lider ucrainean. Speranţele pentru libertate, justiţie şi supremaţie a legii au fost spulberate iar acest lucru a devenit evident pentru lumea întreagă, a spus Timoşenco.
Activiştii opoziţiei, Uniunea Europeană şi organizaţiile de specialitate au criticat guvernul ucrainean în legătură cu cenzurarea presei şi hărţuirea jurnaliştilor.
Politologul Vadim Karasiov spune că puterea lui Ianucovici se bazează pe un regim personal, nu pe instituiţii ale statului, un regim pe care îl descrie drept „neo-sovietic” din cauza diminuării pluralismului politic.
Vorbind despre eficienţa regimului, sociologul Irina Bekeşkina recunoaşte că numărul birocraţilor s-a micşorat, dar spune că nivelul corupţiei a rămas la fel de mare. Bekeşkina spune că deficitul bugetar s-a redus pe contul micşorării pensiilor şi alocaţiilor sociale, iar reformele economice şi fiscale sunt îndreptate împotriva întreprinderilor mijlocii, văzute ca fiind punctul principal de sprijin al opoziţiei, şi au ca rezultat scăderea nivelului de trai.
Pe plan extern, Ianucovici a pus capăt drumului Ucrainei către NATO, i-a temperat avansul pe cale integrării europene şi a prelungit contractul de închiriere pentru baza navală rusească în Sevastopol. În timp ce a obţinut preţuri mai mici pentru gazele cumpărate din Rusia, Ianucovici a pierdut ajutoare de milioane de dolari, oprite luna trecută de Uniunea Europeană în semn de protest faţă de reducerea transparenţei la acordarea contractelor publice.
În ciuda re-orientării ţării dinspre Occident către Rusia, politologul Vadim Karasiov crede că Ianucovici nu are cu adevărat o strategie de politică externă şi se mişcă în zigzag. Unde-l va aduce acest drum întortocheat rămâne de văzut. Deocamdată, spune Irina Bekeşkina, este clar numai că Ucraina se îndepărtează de valorile europene.
Când a preluat puterea, Ianucovici a spus că propune un curs de reforme adânci şi modernizări de sistem în toate domeniile vieţii publice pentru a realiza un val de transformări socioeconomice foarte necesare.
În fruntea listei se aflau combaterea corupţiei şi reducerea birocraţiei. În practică, Ianucovici a întărit însă consolidarea puterii prezidenţiale. Un studiu al Fundaţiei ucrainene pentru Iniţiative Democratice arată că aceasta este principala realizare a preşedintelui.
Şefa Fundaţiei, sociologul Irina Bekeşkina spune că Ianucovici se află în vârful unei verticale a puterii pe care a construit-o, însuşindu-şi toate pârghiile, inclusiv pe acelea care oficial sunt independente.
În vîrful verticalei puterii
În cuvintele Irinei Bekeşkina, preşedintele ucrainean a subminat parlamentul pe care îl domină prin Partidul Regiunilor condus de el şi l-a transformat într-o maşină de vot a administraţiei prezidenţiale. O maşină care i-a acordat preşedintelui, între altele, dreptul să numească şi să elibereze din funcţie judecătorii, justiţia şi procuratura fiind folosite pentru procese selective împotriva oponenţilor politici.
Procuratura a deschis dosare de corupţie împotriva fostei şefe a guvernului, lidera opoziţiei Iulia Timoşenco, şi împotriva aliaţilor ei, unii fiind arestaţi, alţii obţinând azil în străinătate.
Când organizaţia Freedom House cu sediul la New York a coborât luna trecută Ucraina din categoria ţărilor libere în cea a ţărilor parţial libere, Timoşenco a spus că Ucraina s-a întors cu un deceniu în urmă.
Timoşenco a spus că acesta este rezultatul primului an de preşedinţie a noului lider ucrainean. Speranţele pentru libertate, justiţie şi supremaţie a legii au fost spulberate iar acest lucru a devenit evident pentru lumea întreagă, a spus Timoşenco.
Activiştii opoziţiei, Uniunea Europeană şi organizaţiile de specialitate au criticat guvernul ucrainean în legătură cu cenzurarea presei şi hărţuirea jurnaliştilor.
Politologul Vadim Karasiov spune că puterea lui Ianucovici se bazează pe un regim personal, nu pe instituiţii ale statului, un regim pe care îl descrie drept „neo-sovietic” din cauza diminuării pluralismului politic.
Vorbind despre eficienţa regimului, sociologul Irina Bekeşkina recunoaşte că numărul birocraţilor s-a micşorat, dar spune că nivelul corupţiei a rămas la fel de mare. Bekeşkina spune că deficitul bugetar s-a redus pe contul micşorării pensiilor şi alocaţiilor sociale, iar reformele economice şi fiscale sunt îndreptate împotriva întreprinderilor mijlocii, văzute ca fiind punctul principal de sprijin al opoziţiei, şi au ca rezultat scăderea nivelului de trai.
Pe plan extern, Ianucovici a pus capăt drumului Ucrainei către NATO, i-a temperat avansul pe cale integrării europene şi a prelungit contractul de închiriere pentru baza navală rusească în Sevastopol. În timp ce a obţinut preţuri mai mici pentru gazele cumpărate din Rusia, Ianucovici a pierdut ajutoare de milioane de dolari, oprite luna trecută de Uniunea Europeană în semn de protest faţă de reducerea transparenţei la acordarea contractelor publice.
În ciuda re-orientării ţării dinspre Occident către Rusia, politologul Vadim Karasiov crede că Ianucovici nu are cu adevărat o strategie de politică externă şi se mişcă în zigzag. Unde-l va aduce acest drum întortocheat rămâne de văzut. Deocamdată, spune Irina Bekeşkina, este clar numai că Ucraina se îndepărtează de valorile europene.
