Linkuri accesibilitate

Criteriile pentru desemnarea judecătorilor în dezbatere


Dumitru Visterniceanu la întrunirea anuală a magistraților

Dumitru Visterniceanu la întrunirea anuală a magistraților

Dumitru Visterniceanu: Omul o viaţă lucrează în calitate de judecător şi numai prin experienţa lui poţi să-i spui că e bun judecător.


Cum sunt aleşi cei care ne judecă sau de care depinde ceea ce ar trebui să fie o funcţionare ireproşabilă a instanţelor judecătoreşti? O convorbire astăzi cu dl Dumitru Visterniceanu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, pe care l-am întrebat întâi de toate cum răspunde acuzaţiilor ce au sunat la întrunirea anuală a magistraţilor cum că acest consiliu ar organiza concursurile pentru funcţia de judecător cu învingători cunoscuţi dinainte:

Interviul matinal EL: cu Dumitru Visterniceanu


Dumitru Visterniceanu:
Toate concursurile care sunt anunţate de CSM la locurile vacante sunt petrecute în conformitate cu prevederile legii şi regulamentele care sunt adoptate de către CSM. Locurile vacante sunt publicate pe site-ul CSM, se aduc la cunoştinţa societăţii. Este termen în care persoanele care doresc să candideze la funcţia respectivă depun documentele, este procedura ulterioară sub propria răspundere de a fi verificat conform legii din 2008 din decembrie.
Dumitru Visterniceanu, președintele CSM


După aceea se examinează întrebarea la consiliu despre compatibilitatea tuturor candidaţilor şi numai după aceea se petrece concursul care este o procedură pur a CSM ca organ colegial în care sunt prezentate toate documentele în privinţa persoanei. Plus la asta, persoana respectivă trece examenul de capacitate în faţa Colegiului de calificare şi atestare a judecătorilor, iar dacă e la funţia de preşedinte, vicepreşedinte tot susţine atestarea respectivă în faţa aceluiaşi Colegiului de calificare şi atestare a judecătorilor.

Europa Liberă: Dar de ce criterii se conduc cei 12 membri ai CSM atunci când decid că, uite, persoana aceasta e bună, iar altele patru, de exemplu, nu sunt bune?

Dumitru Visterniceanu:
De criteriile aşa numite obiective care nu sunt stabilite în lege. Anul trecut, la începutul anului, s-a format o grupă care lucrează asupra regulamentului cu privire la stabilirea criteriilor obiective de selectare a cadrelor. La momentul actual, el este adoptat în primă lectură. Şi acolo sunt stabilite criteriile obiective, adica ca să fie cât mai puţin subiectivism în selectarea cadrelor.

Europa Liberă: Şi acuma, dacă nu există aceste criterii fixate în lege, de ce criterii vă folosiţi?

Dumitru Visterniceanu:
Practic de aceleaşi criterii, numai că ele nu sunt fixate în lege.

Europa Liberă: Şi pe primul loc ce stă?

Dumitru Visterniceanu:
Profesionalismul, atitudinea faţă de funcţia pe care o exercită...

Europa Liberă: Dar atitudinea nu este o chestiune subiectivă?

Dumitru Visterniceanu:
Da, e subiectivă, dar este confirmată prin anumite date statistice, prin anumite analize. De exemplu, dacă persoana anterior a fost trasă la răspundere disciplinară, ea nu mai poate candida la o promovare undeva în altă parte, dacă calitatea lucrului nu e chiar bună înseamnă că desigur o să se ia în consideraţie. Dacă are petiţii, careva încălcări, comportament neadecvat...

Europa Liberă: Dosare la CEDO?

Dumitru Visterniceanu:
Inclusiv dosare la CEDO.
Cunoaşterea limbilor străine acuma se pun ca criterii obiective. Posedarea lucrului cu tehnica, cunoaşterea programelor...

Europa Liberă: Da noţiunea de „reputaţie ireproşabilă” joacă vreun rol?

Dumitru Visterniceanu:
De către CSM a fost adoptat Codul de etică a judecătorului şi iată prin prisma acestui cod etic noi şi stabilim reputaţie ireproşabilă. Desigur, vrem noi sau nu vrem, este o noţiune subiectivă, dar este determinată de nişte acţiuni obiective – comportamentul nemijlocit al persoanei în cadrul şedinţei de judecată, în afara şedinţei de judecată, chiar şi aceleaşi atitudine cu colegii lui, cu colaboratorii lui...

Europa Liberă: Ca să aibă o pată pe reputaţie, asta ar însemna că trebuie să aibă o acţiune disciplinară încheiată cu tragerea la răspundere?

Dumitru Visterniceanu:
Nu întotdeauna. Atunci când este o pată evidentă, poate servi ca temei pentru a fi tras la răspundere disciplinară. Dar atunci când acelaşi CSM mai verifică şi caracteristica, recomandările din partea persoanelor care îl cunosc, aşa numitele persoane notorii...

Europa Liberă: Nu sunt formale aceste chestiuni?

Dumitru Visterniceanu:
Cum să vă spun, depinde de atitudinea celor care sunt chemaţi să facă lucrul acesta. Dacă spunem că-s formale, atunci pur şi simplu CSM ar trebui să le neglijeze şi să nu se uite la ele.

Europa Liberă: Dle Visterniceanu, de mai mulţi ani se vorbeşte că trebui să restricţionăm accesul în profesie, să perfecţionăm criteriile după care permitem acest acces. Ce aţi schimbat dv. de când aţi venit în fruntea CSM?

Dumitru Visterniceanu:
În primul rând, este doar un an de zile de când sunt în fruntea CSM şi abia pornim pe calea aceasta... Da, sunt nişte idei de a schimba ceva şi la capitolul respectiv.

Europa Liberă: Cum vedeţi dv. că trebuie de intervenit?

Dumitru Visterniceanu:
Nu aş vrea să discut pe această întrebare pentru că e legat de relaţiile cu Institutul Naţional de Justiţie. După cum ştiţi, avem două categorii de candidaţi la funcţia de judecători – o parte trec prin Institutul Naţional de Justiţie, iar o parte – prin Colegiul de calificare şi atestare. Acuma se pune întrebarea, şi e o întrebare foarte sensibilă şi complexă, de a uni aceste două categorii de persoane...

Europa Liberă: Tocmai am auzit de la judecători din provincie zicând că cei care absolvă Institutul Naţional de Justiţie ar fi favorizaţi, că sunt angajaţi în Chişinău, iar cei din raioane nu ar avea acces atât de uşor în Chişinău...

Dumitru Visterniceanu:
Aşa prevede legea. Legea cu privire la Institutul Naţional de Justiţie aşa prevede actualmentă că absolvenţii Institutului Naţional de Justiţie, în dependenţă de nota medie pe care o acumulează, ei au dreptul să-şi aleagă locurile vacante.

Europa Liberă: Şi de acolo ies buni judecători sau experienţa e mai importantă?

Dumitru Visterniceanu:
Eu lucrez de mulţi ani judecător şi eu încă nu ştiu cum să apreciez noţiunea aceasta de „bun judecător”. N-a examinat nici un dosar şi să spun că e bun judecător? Omul o viaţă lucrează în calitate de judecător şi numai prin experienţa lui poţi să-i spui că e bun judecător sau nu e bun judecător. Dar că pregătirea prin intermediul Institutului Naţional de Justiţie e la un nivel „mai bun” cum s-ar spune faţă de cei care vin prin intermediul CSM, prin Colegiul de calificare, într-o oarecare măsură este determinată de persoanele care acolo se adresează...

Europa Liberă: Unii judecători zic că este vorba despre neamuri ale celor ce lucrează deja în sistem?

Dumitru Visterniceanu:
Asta e altă întrebare, fiindcă unde o să fugim noi dacă copii noştri, copii judecătorilor tot se duc la Facultatea de drept şi tot vor să devină judecători? Este o problemă, poate nu chiar atât de serioasă, dar aduce-ţi-vă aminte: era o apreciere destul de înaltă când se spunea că este dinastia cutăruia, într-un domeniu oarecare, mai ales în artă, mai ales în alt domeniu...
Magistrații la reuniunea anuală de la Chișinău


Europa Liberă: Deci, nu sunteţi împotriva dinastiiilor în mediul de judecători?

Dumitru Visterniceanu:
Deloc.

Europa Liberă: Da ce facem cu nepotismul?

Dumitru Visterniceanu:
D-apoi nepotismul este cu totul altceva. Depinde de persoanele care lucrează. Dacă acelaşi fecior de judecător, dacă el îşi îndeplineşte funcţiile sale corect, bine, la cel mai înalt nivel, numai pentru simplul fapt că tata sau mama lucrează în altă instanţă să nu aibă accesul la justiţie?

Europa Liberă: Din moment ce acel regulament de selectare a judecătorilor din câte înţeleg eu nu va fi adoptat până la momentul concursului pentru preşedinţia Curţii Supreme de Justiţie, cum o să-l alegeţi pe cel mai bun la CSJ?

Dumitru Visterniceanu:
Păi, o să ne conducem de acele reglementări care sunt actuale, dacă până atunci nu va fi adoptat acel regulement.

Europa Liberă: Ce criterii o să luaţi drept bază?

Dumitru Visterniceanu:
Toate criteriile, începând cu profesionalismul, conduita, etica, atitudinea, caracteristicile...

Europa Liberă: Dosarele la CEDO?

Dumitru Visterniceanu:
Inclusiv dosarele la CEDO.

Europa Liberă: Reputaţia?

Dumitru Visterniceanu:
Şi reputaţia o să fie luată în consideraţie. Toate o să fie luate în consideraţie.

Europa Liberă: Dacă e să luăm doar acest criteriu – al reputaţiei – am impresia că toţi cei cinci candidaţi la funcţia de preşedinte al CSJ pot avea aceleaşi şanse?

Dumitru Visterniceanu:
Nu insistaţi că am spus-o şi o să repet întotdeauna – toţi cei care au depus cerere au şanse egale de a câştiga. Ca şi la Parlament. Nimeni nu poate să-l impună pe deputat sau pe membrul CSM să voteze aşa sau aşa, pentru acela sau pentru acela. Fiecare îşi expune votul în camera de deliberare şi asta e taina lui cum s-ar spune şi, dacă vrea pe urmă, comentează de ce a votat pentru acela sau pentru acela, dar dacă nu vrea...

Europa Liberă: Cel puţin un lider al Alianţei a spus că nu va admite ca Ion Muruianu să-şi păstreze această funcţie. A zis că chiar dacă o să trimiţi candidatura acestuia în Parlament, ei o să-o respingă?

Dumitru Visterniceanu:
Acesta e dreptul lui de a se expune vizavi de candidaturi. Dar nu văd eu o problemă în asta, pentru că în Parlament sunt 101 deputaţi, hotărârile se adoptă cu majoritatea...

Europa Liberă: Dar dacă vine înapoi candidatura şi o trimiteţi din nou pe aceiaşi, Parlamentul nu are încotro, trebuie s-o aprobe, nu?

Dumitru Visterniceanu:
Noi nu am avut aşa cazuri, dar dacă Parlamentul sau preşedintele ţării restituie documentele în privinţa candidaturii care a fost prezentată de CSM, el trebuie să-şi motiveze. Şi noi verificăm motivarea respectivă şi dacă persoana insistă ca să fie prezentată pentru a doua oară şi dacă sunt argumente că el merită să fie prezentat a doua oară, îl trecem iarăşi prin procedura de votare, numai că a doua oară el trebuie să ieie majoritatea calificată, mai mult trebuie să ieie decât a luat prima dată. Şi noi îl prezentăm a doua oară. Şi conform legii, actualmente, a doua oară atât preşedintele ţarii, cât şi Parlamentul sunt obligaţi să accepte.

Cu preşedinţia noi am avut aşa cazuri şi s-a acceptat când a fost trimis a doua oară. Cu Parlamentul încă nu am avut nici o dată. Nu ştiu cum ar reacţiona, pentru că este un organ colegial şi aici apar discuţii – cum poţi pe acelaşi deputat să-l impui prin lege să voteze pentru acelaşi candidat? Merg discuţii la capitolul respectiv, dar eu cred că nu se va ajunge la asta. O să rezolvăm.

Europa Liberă: Şi nu pot să nu vă întreb. Am auzit anul acesta la adunarea judecătorilor despre atacuri fără precedent din partea presei, din partea politicului, din partea guvernului, adică din partea altor puteri în stat asupra puterii judecătoreşti. Denigrare, discreditare... Chiar să fie lucrurile atât de grave? Împărtăşiţi aceste puncte de vedere?

Dumitru Visterniceanu:
Desigur că până nu arde foc, nu iese fum. Undeva poate şi sunt lucruri de acestea. Dar oficial, eu, ca preşedinte al CSM, nu am fost sesizat timp de un an de zile cu nici o întrebare care ar putea fi apreciată ca implicarea cuiva în activitatea judecătorului. Cât priveşte în particular, privat, păi dacă judecătorul acceptă implicarea şi nu reacţionează, cum pot celelalte organe să reacţioneze. Dar nu cred că este o chestiune de sistem, precum nu cred că este o chestiune de sistem corupţia.

Acuma în stânga şi dreapta vorbesc toşi şi învinuiesc pe toţi de toate şi nimeni nu-l trage la răspundere pentru ceea ce spune. Şi acesta e un pericol eu socot. Pentru că a spune că întreg sistemul e corupt atunci când nici un dosar penal nu a fost intentat în privinţa judecătorilor în ultimii 4-5 ani, ba chiar şi mai mult, şi noi la nivel de societate, la nivel de putere spunem că întreg sistemul judecătoresc e corupt. Cu acelaşi succes noi putem să spunem că şi Parlamentul e corupt, şi executivul e corupt.

Europa Liberă: Imunitatea... Credeţi că trebui să-i lipsim pe judecători de ea sau nu?

Dumitru Visterniceanu:
Mulţi ani lucrez şi niciodată nu m-am folosit de imunitatea asta. Nici nu ştiu cum să mă folosesc de ea. Dar o simţeam atunci când mă duceam în instanţa de judecată, în şedinţă, examinam, eu ştiam că nimeni nu are dreptul să se implice, nimeni nu are dreptul să-mi dicteze, nimeni nu are dreptul ca la un moment dat să vină cineva şi să zică: dle judecător, iată avem dosar intentat pe dumitale şi haidem că aveţi să ne daţi nişte explicaţii.

În situaţia în care noi suntem, special pentru Republica Moldova, nu este cazul de a ridica imunitatea judecătorilor. Pentru că imunitatea judecătorului este elementul independenţei, dar mai mult decât atât, el asigură încrederea participanţilor la proces în echitatea şi independenţa judecătorului care examinează.

Europa Liberă: Dle. Visterniceanu, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG