Mărturisesc că de la o vreme încoace, de cînd au aflat cîţiva vecini de-ai mei că sînt ziarist, am parte în curtea blocului de discuţii vii despre viaţa social-politică a ţării. E şi interesant, dar şi inutil uneori. Vecinii vor mai mereu să audă de la mine nişte mari adevăruri, nişte soluţii miraculoase pentru tot felul de probleme şi obsesii. Or, umila mea persoană, de cele mai multe ori nu poate formula soluţii izbăvitoare şi nici acces la informaţia ascunsă nu are. Îi dezamăgesc, prin urmare, nu o dată pe vecinii mei sfătoşi.
Deunăzi, am discutat despre descinderile anchetatorilor la vămile din România, despre arestările unor vameşi şi poliţişti de frontieră români. Interlocutorii mei păreau însufleţiţi şi electrizaţi. Un colocatar nu-şi ascundea admiraţia legată de arestările din vămile româneşti: „Acolo a început o luptă serioasă cu corupţia! Iar în vămi, se ştie, corupţia înfloreşte! Ce ziceţi de aceste arestări, domnu Iulian?”
Am zis că, fireşte, în cazul în care sînt vinovaţi, vameşii aceia români ar trebui pedepsiţi, dar am precizat şi faptul că e prematur să tragem concluzii înaintea judecătorilor. Răspunsul meu a fost primit cu răceală. „Ce mai calea-valea? De parcă nu e clar cum îşi fac averile vameşii... Dacă ar fi fost curaţi, nici descinderile astea n-ar fi avut loc...” a zis cu convingere un colocatar.
Altul însă a remarcat pe loc că lupta grandioasă cu vameşii corupţi nici nu ar fi început, dacă România nu ar fi avut probleme cu intrarea în spaţiul Schengen. „Asta-i cauza, flăcăi, românii vor în Schengen şi nu au încotro!”
„Da în vămile noastre e linişte! Să fie oare vameşii moldoveni curaţi ca lacrima? Ce ziceţi, domnu Iulian?” m-a întrebat vecinul însufleţit de munca anchetatorilor români.
Am bîiguit ceva în sensul că, probabil, ai noştri vameşi sînt mai curaţi, de vreme ce în vămile noastre e linişte. Am zis însă că nu ar trebui să fim chiar foarte optimişti, dat fiind faptul că nişte primari şi avocaţi moldoveni au fost prinşi în flagrant delict recent luînd mită.
Şi aici vecinul meu însufleţit a pus punct discuţiei printr-o replică tăioasă: „Nu sîntem noi mai breji ca românii! De aceea, liniştea de la noi, pe care un avocat prins cu mîţa-n sac n-o spulberă, n-ar trebui să ne bucure prea tare. Dacă vom dori cu adevărat în Europa, va fi scandal şi la noi! ”
M-a mirat sincer, stimaţi ascultători, faptul că interlocutorii mei nu erau impresionaţi de liniştea din vămile patriei, că pe ei îi interesau mai mult arestările din vămile româneşti. Ciudaţi sînt vecinii mei, nu-i aşa?
