Linkuri accesibilitate

Costurile amînării reformelor sînt mai mari, reformele trebuie făcute la timp


Valeriu Lazăr la microfonul Europei Libere în 2010

Valeriu Lazăr la microfonul Europei Libere în 2010

Valeriu Lazăr: „Important e că economia şi-a revenit, dar nu toate sectoarele au recuperat uniform”.


Pentru omul simplu, economia Republicii Moldova pare a fi, păstrând proporţiile, un gheţar plutitor, un iceberg - la suprafaţă sunt vizibile intenţiile bune şi chiar unele succese remarcabile, iar sub oglinda apei există un munte de probleme care-şi aşteaptă rezolvarea. Cât timp trebuie să treacă şi ce trebuie făcut, mai ales, ca acest munte să se topească şi să nu mai împiedice moldovenii să trăiască mai bine? Greu de spus. Dar o încercare merită, astăzi, împreună cu vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul Economiei.

Interviul matinal EL: cu Valeriu Lazăr


Europa Liberă: Dle ministru, să începem cu ce e mai uşor: cu câteva motive, în opinia Dvs, de mulţumire faţă de starea economiei din anul precedent... Mulţumire împărtăşită, se pare, şi de recenta misiune a FMI...

Valeriu Lazăr:
„Într-adevăr, o viziune din afară întotdeauna este ceva mai obiectivă, de aceea am aşteptat şi noi să aflam care ar fi această privire a partenerilor de la FMI. Concluziile lor, în mare parte, coincid cu ale noastre. Ei, vreau să vă zic, sunt ceva mai optimişti decât noi, oricum constatăm că economia Republicii Moldova a recuperat ceva mai repede decât ne aşteptam noi, pe intern şi chiar ei, care sunt destul de exigenţi”.

Europa Liberă: Moldovenii îşi cunosc năravurile din interior, ca să spunem aşa, de aceea au motive să fie mai pesimişti.

Valeriu Lazăr:
„Noi am analizat crizele anterioare, chiar am luat ca şi comparaţie criza din 1998 şi am văzut că atunci a durat cam doi ani recuperarea, or de data aceasta am căzut ceva mai puţin, dar şi am recuperat practic cu viteză dublă. Important este că rezultatele acestui program de recuperare economică pe care ni l-am propus, am fost şi conducătorul acelui proces în toamna anului 2009, a dat roade.

Ne-am convins că acel set de politici imediate şi pe termen mediu pe care le-am aplicat, au dat rezultate, adică aceasta ar fi concluzia. Important e că economia şi-a revenit, dar dacă ne uităm în structură vedem că nu toate sectoarele au recuperat uniform. Avem anumite zone unde trebuie să intervenim şi anul acesta şi în perioada imediat următoare”.

Europa Liberă: Dar asta a depins, dle ministru, de viteza diferită? Adică viteza diferită a modului în care funcţionează ministerele? Sau a ţinut de alţi factori? Ştiţi cum e, unul aleargă, altul abia dansează.

Valeriu Lazăr:
„Evident că există şi acest factor. Politicile economice şi, în general, politicile publice ale statului sunt interdependente şi dacă faci un pas prea repede şi îţi rămâne stângul sau dreptul în urmă, te dezechilibrezi. Este important să mergem în front comun, să existe o corelare foarte bună ca timp, ca substanţă a acestor reforme, dacă vreţi. Există şi acest factor, nu toate ministerele, nu toate instituţiile statului s-au mişcat cu aceeaşi viteză şi au luat în serios reformele care trebuiau făcute.

Eu cred că în actualul guvern lucrurile sunt privite ceva mai bine, însă nu e doar acest factor, ca să fiu sincer. Diferită a fost situaţia în care unele sectoare au intrat în criză, fiindcă sunt foarte multe dezechilibre structurale, moştenite de ani, care sunt încă de pe timpul sovietic, altele au venit mai recent.

Am mai spus-o şi cu alte ocazii: criza nu atât a creat probleme, cât le-a developat pe cele care erau acumulate pe parcursul anilor. De aceea a şi apărut această idee de reforme structurale, ceea ce înseamnă că trebuie să umblăm la elemente de structură şi sunt câteva sectoare unde moştenirea este cea mai grea. Dar revin la prima întrebare, cred că interesează pe toţi”

Europa Liberă: Sigur.

Valeriu Lazăr:
„Desigur lumea se întrebă care ar fi explicaţia, de ce pe fundalul acestor explicaţii, corecte până la urmă - că avem creştere economică, lucrul acesta nu se resimte în salarii, la nivelul vieţii cotidiene. Trebuie să recunosc că nu este doar în Republica Moldova această problemă, este o provocare pentru economiştii din toată lumea fiindcă întârzie, de regulă întârzie, adică economia îşi revine ceva mai repede, dar durează în timp, adică jumătate de an, un an de zile, până această creştere economică se resimte la nivelul vieţii cotidiene, la nivel de salarii pentru angajaţi, pentru cei care sunt în sectorul public, la nivel de plăţi sociale pentru cei care depind de aceste plăţi. De aceea îndemnul către toată lumea e să avem răbdare, fiindcă deja anul acesta începând cu trimestrul întâi, doi, vom vedea şi la nivel practic transpuse în plăţi sociale, salarii, acastă creştere economică. Este o legitate, aici nu putem schimba noi lucrurile”.

Europa Liberă: Totuşi, dle ministru, ce frânează o creştere mai rapidă a economiei sau, dacă vreţi, o ieşire mai scurtă din sărăcie a Republicii Moldova şi ar trebui să se transforme în două – trei priorităţi ale guvernării?

Valeriu Lazăr:
„Priorităţile, până la urmă, sunt stabilite. Am tot discutat ani la rând şi problema în Republica Moldova nu era că nu ştiam ce avem de făcut, la capitolul viziune stăteam destul de bine şi stăm şi acum, la capitolul generării unor documente de politici, strategii, programe, planuri, stăm binişor, problema cea mare era capacitatea noastră de implementare a acestor documente. De aceea, prioritatea guvernului este, de fapt, prin eficientizarea sistemului de administrare sau cea ce numim noi capacitatea politico-administrativă, de fapt, să implementăm ceea ce ne-am propus.

Care ar fi priorităţile? Până la urmă prioritatea absolută este să repornim toate motoarele economiei, ca să genereze suficiente venituri la buget din care să accesăm, pe de o parte, programe de investiţii capitale, investiţii publice, dar cu focus foarte precis – infrastructuri economice, infrastructuri sociale, pe de altă parte să avem posibilitate să ne asigurăm obligaţiunile sociale. Sună simplu, dar în spatele acestor priorităţi, de fapt, trebuie să muncim mult începund cu stabilitatea politică, terminând cu accesarea diferitor instrumente prin care în ţară să ne vină investiţii, cuvântul cheie ar fi infrastructură, investiţii, educaţie. Am spus-o şi cu altă ocazie: trebuie să privim educaţia nu ca un sector care facem cheltuieli, dar în care facem investiţii”.

Europa Liberă: Dle ministru, daţi-mi un economist unilateral! – exclama cineva odată, pentru că toţi mi-au spus până acum: pe de o parte… pe de altă parte… Dvs sunteţi considerat un economist multilateral, dle Lazăr... Am înţeles că pe de o parte tendinţele din economie în ultimele 12-13 luni bucură şi că priorităţile ce trebuie urmate sunt ambiţioase. Pe de altă parte, dle ministru, care totuşi vor fi cele mai grele costuri pe care populaţia va trebui să le suporte ale reformelor intenţionate?

Valeriu Lazăr:
„Înainte de a vă da răspunsul direct la această întrebare, vreau să vă aduc aminte o axiomă. Nu am spus-o eu, au spus-o oameni mai inţelepţi şi mai cu experienţă decât mine. Costurile reformelor amânate sînt mai mari, în special costul social. De ceea toate reformele trebuie făcute la timp.

Noi unele reforme nu le-am făcut deloc, nici nu ne-am apropiat. De exemplu, reforma sistemului de pensionare, care este una care are valenţe multiple şi, de fapt, trage după sine efecte sociale şi economice. În Republica Moldova de această problemă nici nu ne-am apropiat, deşi toate ţările din zonă au făcut-o. Mai trebuie pregătită doi, trei ani, trebuie o strategie bine-gândită, e nevoie de multă voinţă politică ca să o pui în aplicare.

Revenind la chestii mai concrete, ceea ce noi am lansat anul trecut – reformele necesare în sistemul termo-energetic, fiindcă am acumulat pe lanţ două miliarde de lei şi nu le-am acumulat noi într-un an de zile. Am început a descâlci acest ghem, fiindcă dacă nu descâlceşti acest ghem să vină investiţiile în acest sector, vom avea în continuare 80 la sută uzură, pierderi, vom avea tarife majorate.

Sigur că caracteristica acestor reforme este că, pe termen imediat, pe termen scurt, crează un anumit discomfort oamenilor, fiindcă au impresia că asta duce la majorarea tarifelor şi pe termen scurt aşa se întâmplă, dar deja în doi, trei ani de zile oamenii văd şi rezultatele pozitive, fiindcă dacă nu faci investiţii într-o ţeavă prin care se scurge 80 la sută din ce trece prin ea, da, ai impresia că ai stopat acest proces, ai făcut o investiţie care îţi dă într-un an de zile o majorare de tarif, dar următorii trei, patru şi până în 15 ani de zile, deja nu se mai majorează tarifele. Şi reforme de acestea avem cam peste tot”.

Europa Liberă: Dle Lazăr, „proiecte antisociale”, „cedări ruşinoase”, „sacrificii nejustificate” pe care va trebui să le accepte populaţia din cauza dorinţei guvernării „de a-şi păstra confortul în relaţiile cu FMI”... Sunt doar câteva din criticile cu care a arătat cu degetul la guvernare un fruntaş al opoziţiei... A propos, copia memorandumului cu FMI publicat de dl Igor Dodon, pentru că de el este vorba, este autentică?

Valeriu Lazăr:
„Pentru mine blogul fostului meu coleg, Igor Dodon, nu este cartea mea de căpătâi, nu mă culc cu el şi nu mă trezesc cu el. Am auzit şi eu că a plasat un atare document pe blog, nu am apucat să îl văd ca să vă spun dacă e autentic sau nu. În genere, cred că noţiunea de autentic nu este valabil în acest caz, fiindcă un document putem spune că este autentic atunci când are un statut anumit.

Există, într-adevăr, un document de intenţie, dar el rămâne un document de intenţie, atâta timp cât el nu este formalizat, or formalizarea ar însemna că guvernul semnează sub acest document şi el este acceptat de FMI. Deocamdată există un proiect de document de intenţie şi, în general, din punct de vedere etic şi din punct de vedere formal nimeni, nici de la FMI, nici din Republica Moldovanu are dreptul să o facă public.

Atât timp cât nu devine un document ca atare, rămâne un document de intenţii, dar revenind la partea de conţinut, sigur că în acest document se regăsesc şi anumit reforme pe care guvernul trebuie să şi le asume şi aici vreau să fac diferenţa – nu ne impune nimeni, nimic.

Singurele lucruri pe care ni le impune FMI-ul sunt nişte cifre care ne menţin în zona stabilităţii financiare de care avem nevoie şi pentru investiţii şi pentru stabilitatea sistemului economic – financiar. Deja de aici încolo, dat fiind aceşti parametri, ţine de guvernul Republicii Moldova şi de fiecare ministru concret să-şi propună pe domeniul său de competenţă un anumit set de refrome, să şi le asume şi să le implementeze. De aceea dacă pe domeniul meu de comepetenţă am anumiţi indicatori, uite asta este dle ministru cifra pe care o puteţi permite ca şi cifră de buget, atunci e de grija mea să-mi fac setul de reforme, să le asum, să le implementez şi să mă înscriu în aceşti parametri de stabilitate financiară.

Uite aceasta este regula jocului şi dacă, de exemplu, într-un domeniu sau altul reforme nu s-au prea făcut şi acum suntem impuşi de aceşti parametri financiari destul de rigizi să facem anumite reforme ceva mai dure, acestea sunt consecinţele la ceea ce se întâmplă. De aceea, pe anumite domenii, într-adevăr miniştrii şi-au asumat pentru ei şi pentru sector, dar nu pentru FMI, şi-au asumat nişte reforme cu costuri inclusiv sociale, mai mari, dar care sunt absolut inevitabile.

Era mult mai bine dacă aceste reforme erau eşalonate în timp, adică nu veneam acum cu aceste moşteniri, cu reforme care nu s-au făcut deloc, inclusiv în ultimii opt ani de zile, şi acum în plină criză eşti nevoit să strângi cureaua. De aceea nu vreau să intru în polemică cu opoziţia. Opoziţia îşi face treaba: bate guvernarea”.

Europa Liberă: Înţelegem, dle ministru.
XS
SM
MD
LG