Linkuri accesibilitate

Râbniţa împrumută de la bănci ca să achite salariile bugetarilor - o altă temă a ediţiei.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Mai întâi ştirile. Valentina Ursu trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Consiliul Europei îşi exprimă, într-un comunicat de presa „îngrijorarea serioasă” față de soarta lui Ilie Cazac, condamnat la 14 ani de închisoare pentru acuzaţia de trădare de catre autorităţile transnistrene. Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland a declarat că a urmarit cu atenţie cazul Cazac începind de la arestarea sa în martie anul trecut şi „natura dubioasă a acuzatiilor care i se aduc”, cât şi cazul lui Ernest Vardanean căruia „i se aduc învinuri asemănătoare”. Secretarul General al Consiliului Europei cere autorităţilor de la Tiraspol sa respecte drepturile fundamentale ale omului şi drepturile lor legale, se mai arata în comunicatul serviciului de presă al Consiliului Europei. Anterior, în declaraţii de presă separate, ambasada Statelor Unite şi delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova şi-au arătat îngrijorate faţă de soarta cetăţenilor moldoveni Ilie Cazac şi Ernest Vardanean, criticând lipsa de transparenţă a proceselor de judecată şi faptul că cei doi au fost lipsiţi de asistenţa juridică adecvată.

La Viena a avut loc prima reuniune neoficiala în formula 5 plus 2 pentru rezolvarea problemei transnistrene de cînd Lituania a preluat preşedinţia prin rotaţie a OSCE. Intrevederea a fost prezidată de ambasadorul lituanian Giedrius Cekuolis care a declarat la final că nu vede ce obstacole ar mai sta în calea reluării oficiale a negocierilor în formatul 5 plus 2, negocieri abandonate in 2006, când Moldova şi Ucraina au introdus noi măsuri pentru legalizarea comerţului regiunii transnistrene. Un comunicat al guvernului de la Chisinau spune că vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov a cerut masuri concrete din partea Tiraspolului în legătură cu libera circulaţie a persoanelor şi a bunurilor între cele doua maluri ale Nistrului şi a cerut eliberarea neîntărziată a celor doi cetăţeni moldoveni deţinuti în închisorile transnistrene sub acuzaţia de spionaj, Ernest Vardanian si Ilie Cazac.

Şi tot săptămâna trecută, La Bruxelles s-a desfasurat cea de-a cincea runda de negocieri a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana, informează agenţia Moldpres. Potrivit sursei citate s-a convenit asupra 22 de articole din cele 28 aflate în discuţie. Următoarea rundă va avea loc la Chişinău la jumătatea lunii aprilie.

Vicepreşedintele Statelor Unite Joseph Biden se va afla la Chisinau pe 11 martie, a anunţat Casa Albă. Vicepreşedintele american se va opri în Moldova in turneul sau care va cuprinde Rusia si Finlanda. In declarația de presă dată de biroul vicepreședintelui american se spune că „la Chișinău, el va exprima sprijinul nostru pentru reformele democratice și economice în curs și pentru aspirațiile Moldovei la integrare europeană”. Intr-un interviu in exclusivitate cu Radio Europa Libera, ministrul moldovean de externe Iurie Leancă a salutat aceasta vizita drept „simbolică”. La Moscova se aşteaptă ca Biden să pregătească o eventuală vizită a preşedintelui Barack Obama, în cadrul eforturilor americane de a relansa relaţiilor cu Rusia. Vizita la Moscova, a precizat Casa Albă, va încheia, simbolic, şi eforturile diplomatice de ratificare a unui nou tratat bilateral de reducerea a armelor nucleare, START 2, tratat care a intrat in vigoare luna aceasta.

Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti a spus că ţara sa nu se opune şi nu va împiedica eventuala aderare la UE a Republicii Moldova. Potrivit agenţiei Agerpres, ambasadorul Alexander Ciurilin a mai spus însă că Moldova ar trebui să cântărească bine preţul aderării la UE. Ambasadorul rus a spus că ieşind din CSI, Moldova ar renunţa la „sute de mii de tratate economice” şi a anticipat că odată deveniţi cetăţeni europeni, moldovenii ar pierde dreptul de a călători liber şi de a-şi căuta slujbe în Rusia.

Un inalt reprezentant al serviciilor de securitate rusesti, seful Comitetului de investigatii, Aleksandr Bastrikin a cerut ca tuturor migrantilor care vin in Rusia sa lucreze sa li se ia amprentele digitale si structura ADN-ului. Potrivit lui, anul trecut 49000 de infractiuni majore au fost comise de straini, dar el nu a precizat ce procentaj reprezinta acest numar fata de totalul infractiunilor majore din Rusia. Bastrikin a cerut guvernului masuri ferme, pentru a putea avea control asupra migrantilor din Rusia si asupra faptelor lor. Cel putin 41 de straini au fost omoriti anul trecut in Rusia in atacuri xenofobe, potrivit organizatiilor pentru drepturile omului din Rusia. 293 de straini au fost raniti in urma unor astfel de atacuri.

Secretarul de stat american Hillary Clinton a cerut Ucrainei să faca eforturi reale pentru a respecta domnia legii şi libertatea de expresie. Hillary Clinton a făcut declaraţia după întrevederea pe care a avut-o cu ministrul ucrainian de externe Konstantin Grişcenko. Cei doi politicieni au semnat un acord privind lupta comuna impotriva traficului de persoane. Potrivit experţilor peste 100 de mii de ucrainieni au fost traficati în afara ţării pentru a munci ilegal sau pentru prostituţie, din 1991 încoace.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Radu Benea: Consiliul Europei şi-a exprimat „îngrijorarea serioasă” faţă de soarta cetăţenilor moldoveni Ilie Cazac şi Ernest Vardanean, conamnaţi de autorităţile transnistrene la ani grei de închisoare, sub acuzaţia de spionaj în favoarea Moldovei. Consiliul Europei a cerut autorităţilor de la Tiraspol sa respecte drepturile fundamentale ale omului, cât şi drepturile legale ale celor doi deţinuţi. Situaţia lor e monitorizată cu atenţie şi „din cauza naturii dubioase a acuzaţiilor care li se aduc”, se mai spune în comunicatul de presă al organizaţiei. Corespondenta noastră la Strasbourg Iolanda Bădiliţă a solicitat mai multe detalii Secretarului General al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.

Thorbjorn Jagland
Thorbjorn Jagland
: Ce am spus noi in aceasta declaratie este ca urmarim cu mare atentie ce se intampla in Transnistria si in general ce dorim este ca fiecare sa aiba parte de un proces corect.

Europa Libera: Cei doi nu au avut parte de un proces corect.

Thorbjorn Jagland: Asa este. De aceea am decis sa diseminam aceasta declaratie astazi.

Europa Libera: Deci sunteti la curent cu faptul ca nu au putut sa isi aleaga proprii avocati, nu au putut sa stea in contact cu familiile lor...

Thorbjorn Jagland: Da, suntem la curent. Si de aceea am iesit cu aceasta declaratie si am facut acelasi lucru si in decembrie cand a fost condamnata cealalta persoana la 15 ani de inchisoare.

Europa Libera: Si ce se poate face? Ce poate face Consiliul Europei?

Thorbjorn Jagland: Sa faca cunoscut faptul ca s-a produs un abuz. Asta poate face Consiliul Europei. Nu avem instrumente pentru a impune ceva in acea zona.

Europa Libera: De ce nu puteti impune, pentru ca Moldova si nu Tranistria este membru (cu obligatiile care decurg de aici) al COE, si nu Transnistria care este o regiune a Moldovei?

Thorbjorn Jagland: Exact. De aceea. Stiti care este situatia in Transnistria.

Europa Libera: Pentru noi, ca jurnalisti este absurd: este vorba de niste cetateni moldoveni acuzati ca spioneaza pentru Republica Moldova! Cum apreciati aceasta situatie?

Thorbjorn Jagland: Nu pot comenta aceasta situatie. Tot ce putem face este sa monitorizam situatia cu mare atentie. Avem nevoie de presiune si din partea altor parteneri din comunitatea internationala.

Europa Liberă: opinia Secretarului General al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, consemnată de corespondenta noastră la Strasbourg, Iolanda Bădiliţă.

Despre alte ştiri ale săptămânii trecute discutăm astăzi cu invitatul nostru, jurnalista de la Tiraspol Natalia Scurtul, de la ziarul Profsoiuznîe Vesti.

Natalia Scurtul
Natalia Scurtul
: „În ciuda evenimentelor petrecute în afara Transnistriei, regiunea a trăit cu propriile sale probleme. Una din ele a fost propunerea ministrului industriei Piotr Stepanov, de la întâlnirea cu preşedintele Igor Smirnov, despre introducerea compensaţiilor nominale pentru familiile cu venituri mici, compensaţii care să-i ajute să acopere cheltuielile tot mai mari la serviciile de întreţinere. Este o propunere, în opinia mea, foarte utilă şi oportună. Dar rămâne întrebarea: cine va stabili nivelul de venituri al cetăţenilor? Există cazuri când, teoretic, un pensionar primeşte o pensie foarte mică, dar are câteva apartamente pe care le dă în chirie, adesea neoficial, şi atunci veniturile sale nu vor corespunde cu cele declarate. De aceea, cred că e nevoie de un mecanism foarte clar, transparent, care să nu genereze tensiuni, iar oamenii să simtă că această lege, normă, directivă sau orice altă hârtie oficială va fi într-adevăr de folos şi va aduce o anumită echitate socială. Nu pe hârtie, ci una reală, şi atunci oamenii vor simţi că statul, într-o anume măsută, are grijă şi nu uită de ei”.

Europa Liberă: dacă tot veni vorba despre tarife, săptămâna trecută, Sovietul suprem a exclus din programul de privatizare pentru acest an principalul furnizor de căldură din regiunea transnistreană „Tirasteploenergo”. Unii deputaţi au exprimat temerea că înstrăinarea ar duce la creşterea şi mai mare a tarifelor. Atunci, de ce a fost inclusă această întreprindere în programul de privatizare?

Natalia Scurtul: „De acord. Deficitul bugetului Transnistriei este acum foarte acut. Speranţa că întreprinderile vor începe să funcţioneze nu s-a îndreptăţit, iar volumul producţiei rămâne încă sub nivelul de dinaintea crizei. De aceea, lipsa mijloacelor financiare a dus la revizuirea programului de privatizare, în care au fost incluse obiective despre care nici nu s-a vorbit vreodată. Printre ele a nimerit şi TirasTeploEnergo şi mi se pare că excluderea sa a fost un gest raţional, pentru că această întreprindere furnizează căldură practic în toată Transnistria, cu excepţia Benderului, şi nu e bine când există un singur furnizor, pentru că asta poate influenţa preţul produsului. Deşi, conform legislaţiei în Transnistria tarifele le stabileşte statul şi este imposibilă o majorare substanţială numai la dorinţa furnizorului. Oricum, statul şi furnizorul găsesc o decizie de compromis. Asta putem observa şi în cazul tarifelor la gazele naturale, şi în cazul tarifelor la apă în Transnistria, care sunt mult mai mici decât în alte republici din jurul Transnistriei”.

Europa Liberă: cât de mult mizează bugetul transnistrean pe veniturile din privatizări?

Uzina metalurgică de la Râbniţa
Natalia Scurtul
: „Sigur, banii care se presupune că vor veni la buget din privatizări nu sunt în stare să acopere deficitul. Şi astăzi deja există restanţe la salarii. În particular, în raionul Râbniţa, unde funcţionau două întreprinderi, – Uzina metalurgică şi fabrica de ciment, - care asigurau bugetul local practic sută la sută cu venituri. Acum, bugetul local se confruntă cu un deficit acut şi este nevoit să ia credite bancare ca să poată plăti salariile angajaţilor bugetari în primul trimestru. La o recentă şedinţă a Sovietului suprem ministrul finanţelor Irina Molokanova a spus că Râbniţa ia un credit de 13 milioane de ruble – 1,3 milioane dolari – pentru plata salariilor din ianuarie, februarie şi martie. De fapt, 60 la sută din partea de venituri a bugetului raional Râbniţa nu a fost îndeplinită. Este foarte trist, pentru că această tendinţă ar putea stimula şi mai mult migraţia forţei de muncă, iar noi ne dăm bine seama că fără braţe de muncă întreprinderile nu vor putea să-şi reia activitatea într-o măsură deplină. Deşi, astăzi parcă există nişte semne că uzina metalurgică ar putea să-şi reia activitatea, la fel ca şi fabrica de ciment”.

Europa Liberă: opinia invitatului ediţiei de astăzi, jurnalista de la Tiraspol, Natalia Scurtul.

În Transnistria a fost reluată dezbaterea asupra modificării constituţiei. Noua componenţă a Sovietului suprem a propus eliminarea funcţiei de vicepreşedinte al administraţiei centrale de la Tiraspol, introducerea funcţiei de prim-ministru şi cabinetul de miniştri să aibă numele de guvern. Totodată, s-a propus ca şefii administraţiilor locale să nu fie numiţi de preşedinte, ci numai să fie propuşi de acesta spre aprobare deputaţilor în consiliile locale. Asta, în opinia autorilor proiectului, ar trebui să contribuie la un dialog constructiv între ramurile puterii şi populaţia de rând. Noua versiune a modificărilor la constituţia transnistreană nu include însă propunerea ce limita foartre strict perioada mandatului de preşedinte deţinut de o singură persoană. Am încercat să aflăm ce cred locuitorii regiunii despre acest proiect şi ce modificări ar propune ei înşişi?

„Cred că ar fi corect ca şeful administraţiei să fie ales de popor. Atunci poporul va putea să-l aleagă pe cel care merită şi care face ceva pentru oraş. În privinţa schimbării cabinetului de miniştri pe guvern – este un nonsens. Dacă miniştrii nu lucrează, cine garantează că va lucra guvernul?”

„Exisată ţări de frunte cu care prietenim şi spre care tindem. Probabil, spre legislaţia rusă. Aşa am crezut tot timpul.”

„Trebuie schimbări în planul puterii executive, în relaţia preşedintelui cu parlamentul”.

„Aş înăspri legile în raport cu miliţia noastră. S-au relaxat, nu vor să facă nimic. Parcă n-am fi în Tiraspol, ci la Chicago”.

„Cetăţenii trebuie să aibă mai multe drepturi. Trebuie atrase organizaţii mondiale, OSCE-ul. Noi trebuie să reformăm instituţia drepturilor omului, neapărat, s-o schimbăm cu totul”.

„Avem nevoie de asigurări medicale şi de asigurări obligatorii”.

„Nimic. Mie îmi convine totul”.

„De ce pensionarii ruşi nu primesc facilităţi? Introduceţi în Constituţie ca pensionarii din Rusia să aibă facilităţi. Doar noi aducem venituri aici, aceşti bani din Rusia îi cheltuim aici”.

„Schimbările tot timpul sunt necesare. Există noţiunea de progres. Eu aş interzice vânzarea apartamentelor. Cred că apartamentele trebuie oferite gratis familiilor tinere, iar în cazul divorţului – statul să le ia înapoi”.

Europa Liberă: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG