Igor Boţan: „Pentru luna iunie 2011 sunt preconizate alegerile locale generale în Republica Moldova, de aceea vedem că de pe acum partidele politice încep pregătirile. Alegerile locale arată forţa structurilor regionale şi locale. Alegerile locale sunt cel mai bun indicator vis-a-vis de ratingul partidului. Aici mă refer la rezultatele alegerilor pe regiuni, pe raioane, unde se votează liste închise de partid – cetăţenii nu cunosc deputaţii propriu zis, sau candidaţii. Şi rezultatul la nivel de raioane reflectă cam cum ar fi fost, dacă scrutinul ar fi fost unul parlamentar. Acest test este extrem de important, partidele politice înţeleg acest lucru, de aceea au şi început regrupările.”
Alegeri pe liste de partid, nominale sau mixte?
Europa Liberă: Adică, e un sondaj pe banii statului.
Igor Boţan: „E un fel de sondaj, putem spune, pe banii statului, dar e un sondaj foarte util şi foarte la locul lui, dacă putem spune aşa. O dată la patru ani e un eveniment foarte important, aşa cum spuneam. Şi partidele politice încearcă, de obicei, să profite de aceste alegeri locale. Aici putem aduce exemplul Partidului Naţional Liberal, al doamnei Pavlicenco, care în 2007 îndemna colegii din alte partide să nu formeze blocuri electorale, astfel încât fiecare partid să-şi poată vedea propriul rating, în vederea formării unor coaliţii în cadrul deja al alegerilor parlamentare.”
Europa Liberă: Partidele, care nu au trecut pragul scrutinului parlamentar, mai sunt importante în locale? Şi aici ne referim la cazurile concrete. Prilejul ni-l oferă chiar Partidul Popular Ceştin-Democrat, care a convocat un congres, în cadrul căruia vedem că Iurie Roşca a cedat funcţia de preşedinte, după o lungă perioadă de conducere a acestei formaţiuni.
Igor Boţan: „Din 2009 până în 2010 au avut loc trei scrutine parlamentare, pe care Partidul Popular Creştin-Democrat le-a pierdut. La început a luat trei procente, apoi două procente, şi la ultimul scrutin a luat doar jumătate de procent. Deci, este un indicator foarte clar că garda veche trebuie să elibereze terenul pentru echipa nouă, a aşa-zişilor magnifici, care sunt de o calitate foarte bună. Sunt foarte bine instruiţi, au relaţii foarte bune în Occident, prin filiera creştin-democrată au participat la foarte multe traninguri. Deci, reprezintă o valoare, pe care nu se ştie dacă Partidul Popular Creştin-Democrat va putea să o exploreze.”
Europa Liberă: Dar în locale cât de mult valoarează un partid, care are trecut în matriculă eşecul parlamentar?
Igor Boţan: „Extraparlamentarii acumulează la alegerile locale împreună până la 10 procente din mandate. Şi conteză foarte mult la formarea coaliţiilor şi majorităţilor în consiliile locale. Ca să aduc un exemplu: în 2007, după alegerile locale, Vladimir Voronin a pus capăt parteneriatului politic pentru integrare europeană anume din cauza, că în consiliile locale democraţii au dorit, împreună cu extraparlamentarii, să facă alianţă anti PCRM. Acesta a fost motivul. Deci, în alegerile locale extraparlamentarii au un rol de jucat foarte, foarte important.”
Europa Liberă: Din cei, care au rămas în faţa pragului electoral îl vedem şi pe Veceslav Untilă, mai exact Mişcarea Acţiunea Europeană, care vrea să urce în caroseria liberalilor.
Igor Boţan: „Vedem o mişcare corectă, din punctul meu de vedere. Dacă Veceslav Untilă şi echipa lui nu se desprindeau de Alianţa Moldova Noastră, cel mai probabil Alianţa Moldova Noastră trecea pragul electoral şi în prezent cel puţin nu exista problema celor două voturi pentru alegerea şefului statului. Acum Veceslav Untilă şi echipa lui înţeleg foarte clar că spectrul politic din Republica Moldova s-a configurat. Avem patru segmente distincte: unul pro românesc, controlat de Partidul Liberal, avem două partide centriste – de centru-dreapta-centru-stânga şi avem pe stânga Partidul Comuniştilor cu viziuni, hai să zicem aşa, pro CSI, care preferă să conteste demersul Partidului Liberal. Deci, nu mai există spaţiu pentru noi formaţiuni, care ar putea să-şi găsească o nişă. De aceea decizia este corectă de a adera la Partidul Liberal.”
Europa Liberă: Pornind de la acest raport de forţă, pe care l-aţi schiţat, mai putem vorbi în locale despre ceea ce era pe timpuri centura roşie? Sau mai nou centura verde? Sau vom avea comunităţi consolidate în jurul unor primari puternici, care nu ţin neapărat să aibă o culoare politică anume?
Igor Boţan: „Cu certitudine la alegerile locale vom vedea efectul votului etnic. El va persista încă foarte mult timp în Republica Moldova. Dar vom vedea, probabil, efectul scurgerii alegătorilor moldoveni din localităţile rurale de la Partidul Comuniştilor, cel mai probabil, către Partidul Liberal-Democrat. Aceasta se datorează culturii politice parohiale şi deja avem acest fenomen, că în localităţile rurale moldoveneşti cetăţenii voteză, hai să zicem aşa, cu cea mai importantă figură din ierarhia statală din Republica Moldova. Deci, acesta va fi un test foarte, foarte interesant, care ne va răspunde la o întrebare, care demult este presantă pentru Republica Moldova. Eu sunt sceptic că până la alegerile locale va fi ales şeful statului. Iar alegerile locale vor arăta cu certitudine ce ne aşteaptă în eventualitatea unui scrutin parlamentar anticipat. Aceste aşteptări ar putea să aibă impact asupra comportamentului fracţiunilor din Parlament, care pot ajunge la o concluzie, că e mai bine să hotărască problema alegerii şefului statului nerecurgând la boicot şi găsind un compromis în vederea evitării alegerilor parlamentare anticipate.”
Europa Liberă: După fiecare scrutin local auzim voci, că ar fi nevoie de schimbarea modelului parlamentarelor, ca să fie votate nu listele de partid, ci personalităţi. Acum ar putea avea mai mult suport cel puţin modelul mixt?
Igor Boţan: „Nu cred. Partidele mari, dar deja avem două partide mari foarte influente – Partidul Comuniştilor şi Partidul Liberal-Democrat, probabil nu vor agrea această trecere la sistemul mixt, ţinând cont de faptul, că liderii partidelor preferă să aibă controlul asupra fracţiunilor. Drept exemplu serveşte modul în care Partidul Comuniştilor a impus deputaţii fracţiunii respective să semneze acel jurământ că 42 de deputaţi vor vota ca unul singur. Nu văd cum partidele mari ar putea să se desprindă de această formulă a alegerilor pe liste închise de partid.”
