Linkuri accesibilitate

Cu Martha Nussbaum pe marginea cărții „Why democracy needs humanities”.


„Tinerii din lumea întreagă, în orice ţară suficient de norocoasă ca să fie democratică, trebuie să crească în spiritul participării la guvernare ca alegători bine informaţi”, scrie profesoara universitară din Statele Unite Martha Nussbaum în cartea ei despre democraţie, apărută anul trecut. Deşi consideraţiile ei se referă mai ales la tineretul american, ele sunt valabile în orice stat cu aspiraţii democratice, crede corespondentul Europei Libere, Robert Coalson, care a stat recent de vorbă cu Martha Nussbaum. Interviul este rezumat de Mircea Ţicudean.

Martha Nussbaum crede că democraţia autentică şi durabilă se întemeiază pe o masă de cetăţeni cu anumite calităţi care pot fi dezvoltate prin educaţie. Care sunt ele? - a întrebat-o corespondentul nostru Robert Coalson.

Prima calitate cetăţeanească, spune Martha Nussbaum, este asociată în tradiţia occidentală cu gânditorul antic Socrate, dar poate fi regăsită şi în alte civilizaţii. Ea este capacitatea individului de a privi în mod critic propunerile care-i ies în cale, de a distinge între un argument bun şi unul rău. Un alt aspect al acestei calităţi este aceea de a fi în stare să porţi o discuţie autentică – ceea ce din păcate nu se vede prea des, pentru că în ziua de astăzi dialogul public este de multe ori un schimb de insulte. „Democraţia are nevoie de capacitate de ascultare” – spune Nussbaum.

A doua calitate a cetăţeanului este aceea de a gândi ca un locuitor al lumii întregi. Este tot o calitate înnăscută. Şi animalele se gândesc la grupul lor, dar în cazul oamenilor grupurile din care fac parte sunt mai multe, începând cu comunitatea locală, apoi naţiunea, apoi planeta cu problemele ei de mediu, cu economia globalizată ş.a.m.d.

A treia calitate despre care scrie în cartea sa Martha Nussbaum se numeşte „imaginaţie narativă”, adică puterea de a te pune în situaţia altei persoane, cu o viziune diferită despre lume, empatia. Este o calitate care se poate dezvolta de la vârste fragede mai ales prin literatură şi artă.

Europa Liberă
a întrebat-o pe Martha Nussbaum dacă este sigură că guvernele lumii doresc într-adevăr asemenea cetăţeni, în stare să înţeleagă şi să judece atâtea lucruri, inclusiv politica.

Nussbaum spune că până şi guvernele care nu văd cu ochi buni o societate prea critică ajung până la urmă la concluzia că fără asemenea calităţi cetăţeneşti economia merge prost. Singapore şi China, de exemplu, au făcut în ultimii cinci ani reforme de amploare în educaţie, tocmai pentru că guvernele şi-au dat seama că în domeniul culturii de afaceri nu există suficientă gândire critică – iar asta duce la corupţie şi stagnare.

Sigur, recunoaşte Nussbaum, ţări precum China vor ca gândirea critică să rămână în sălile de clasă, în halele fabricilor, în birourile oamenilor de afaceri, dar să nu se atingă de politică. Întrebarea este cât va rezista această limitare. Martha Nussbaum anticipează că nu prea mult, şi ilustrează cu revoltele în plină desfăşurare din nordul Africii şi Orientul Mijlociu.

Întrebată dacă nu se teme că interesul ei pentru educaţie cetăţenească ar putea fi interpretat ca tentaţie a ingineriei sociale, Martha Nussbaum a răspuns că într-un fel, ingineria socială este prezentă în toate etapele evoluţiei umane, încă din copilărie, când familia organizează, formează copilul.
Sigur, este bine ca această formare să nu excludă libertatea, tot mai multă libertate pe măsură ce copilul se transformă în adult.



Rezultatul final, crede Martha Nussbaum, trebuie să fie un adult care gândeşte cu capul propriu. Dacă vrem libertate, trebuie să ne-o producem, spune autoarea, iar ceea ce propun eu este o posibilă reţetă.
XS
SM
MD
LG