Deşi decalajele între pensiile demnitarilor şi cele ale celorlalţi cetăţeni sunt lucruri oarecum fireşti la nivel mondial, nicăieri acest decalaj nu este atât de mare ca în Republica Moldova. Este o constatare la care au ajuns numeroase studii efectuate până acum de către societatea civilă, dar şi dezvăluită în investigaţiile jurnalistice.
Presa a decoperit bunăoară nu demult că cea mai mare pensie moldovenească este de 36 de mii de lei şi de ea beneficiază un fost guvernator al Băncii Naţionale. Asta în timp ce o pensie medie nu ajunge la o mie de lei şi de astfel de pensii beneficiază marea majoritate a pensionarilor, 94 la sută.
Pensia şefului statului este mult mai modestă decât cea a bancherului – de 7500 de lei. Conform unor documente secrete semnate de cabinetul de miniştri în timpul fostei guvernări şi desecretizate recent, anumitor persoane, mame sau soacre ale anumitor oficiali, le-au fost stabilite pensii comparabile cu cea a şefului statului - de 7 mii 500 de lei.
Deputaţii, miniştrii, funcţionarii publici, militarii, au pensii cuprinse între trei şi şapte mii de lei. Mari sunt şi pensiile de care beneficiază judecătorii, procurorii, poliţiştii sau angajaţii din sistemul de securitate. Tot de ce se pot bucura însă profesorii este o pensie medie de 360 de lei.
Dincolo de valoarea pensiei, există disproporţii enorme şi în ceea ce priveşte vârsta de pensionare. Militarii, procurorii, poliţiştii şi judecătorii se pot pensiona şi cu 15-17 ani mai devreme decât restul populaţiei. Cea mai mică vârstă la care poate merge la odihna o persoană în R. Moldova este de 35 de ani şi de acest privilegiu se pot bucura angajaţii din sistemul penitenciar.
Aşa se face că pensiile privilegiate scot din buzunarul statului aproape 776 milioane de lei, ceea ce reprezintă puţin peste 4 procente din bugetul total al R. Moldova.
Singura tentativă de până acum de a elimina aceste inegalităţi a fost cea de a reduce pensiile deputaţilor şi miniştrilor. Prin votul coaliţiei de la guvernare, aceştia au ajuns să primească o pensie echivalentă cu 42 la sută din salariu, aşa cum se calculează pentru majoritatea pensionarilor, şi nu de 75 cum era anterior. Sub presiunea instituţiilor financiare externe de la care a împrumutat bani pentru a ieşi din criză, Republica Moldova va trebui însă să reformeze întregul domeniu treacând treptat la un sistem unic de pensii, chiar dacă această reformă ar putea stârni nemulţumirea celor vizaţi.
