Linkuri accesibilitate

Jurnal de corespondent: Cura de modestie


Totul a devenit recuperabil și reparabil, rușinea de a purta lucruri vechi a dispărut.


O criză știe să vorbească singură. Presa e plină de cifre și comentarii dar cine vrea să se convingă de profunzimea crizei are la dispoziție, în Anglia, un indiciu mult mai tăcut și mai convingător. Rețeaua de „charity” e plină ochi de cumpărători.

Charity
sau, pe românește, caritate, binefacere, e o instituție cu totul aparte în Anglia. În cel mai mic oraș sau sat există magazine ale Asociațiilor de caritate care vînd ieftin lucruri la mîna a doua. Banii se duc în programe de asistență de care guvernul nu se ocupă prea mult sau îndeajuns: copii săraci, cancer, veterani infirmi, bătrîni fără venituri și alte mii și mii de cauze nobile. Îndeobște, magazinele de charity sînt goale sau aproape goale. Cîte un curios sau doi se mișcă agale prin magazine care vînd orice, de la pantofi, la paltoane, discuri vechi și noi, jucării, cărți și mobilă.

De aproape un an, cine intră într-un charity abia dacă găsește loc. Iar dacă schimbă locul și intră în alt charity va găsi tot aglomerație. Oamenii caută serios și răbdător chilipiruri: o pereche de pantofi cu 5 lire în loc de 50, o masă cam zgîriată cu 20 de lire în loc de 200. Totul a devenit recuperabil și reparabil. Rușinea de a purta lucruri vechi a dispărut.

Cumpărătorii stau în fața raftului și iau la mînă o jumătatre de oră sau mai mult maldăre de curele, tacîmuri, cărți, pături și pulovere. Criza a ajuns în aproape fiecare casă. Pretențiile s-au micșorat. Modestia e în creștere.
XS
SM
MD
LG