Romania construieste injustitie prin reglementari, dupa cum a marturisit astazi chiar ministrul Justitiei, Catalin Predoiu cind a vorbit despre problema nerezolvata a restituirii proprietatilor luate cu japca de regimul comunist.
România a fost obligata de CEDO - Curtea Europeana a Drepturilor Omului sa-si refaca reglementarile pina anul viitor. O serie de case si de terenuri, care au fost nationalizate inainte de 1989, intirzie sa fie retrocedate adevaratilor proprietari sau mostenitorilor acestora, desi in multe cazuri exista decizii definiteve. Cancelara Germaniei, Angela Merkel a cerut asta toamna dreptate pentru etnicii germani, care nu si-au redobindit casele sau terenurile, confiscate in sub regimul comunist, incercind sa intervina, in acest fel pe linga guvernul roman, dar fara rezultate concrete deocamdata.
Ministrul roman al Justitiei care este direct responsabil de acest proces intirziat, dar care promite un set de norme in urmatoarele luni, recunoaste ca lipsa unui criteriu rezonabil de cuantificare a despagubirilor a dus la transformartea Curtii de la Strasbourg intr-un adevarat agent imobiliar. Multe din casele nationalizate in perioada 1947-1989 au fost demolate sau transformate in institutii publice, situatii in care proprietarul de drept ar trebui despagubit la pretul actual al pietei. Or, aceste despagubiri fie au intirziat, fie au fost date intr-o forma subevaluata.
Pina in 1996, guvernarile din Romania s-au opus direct oricaror restituiri, iar judecatorii au fost indemnati chiar de presedintele de atunci, Ion Iliescu sa nu rezolve cazurile in favoarea fostilor proprietari, ci mai degraba a chiriasilor care ocupau casele aflate in litigiu.
Dupa aceea, sub presiuni internationale, justitia a inceput sa functioneze, dar legile au fost adesea haotice. Astfel ca intr-o analiza facuta de experti ai Curtii Europene a Drepturilor Omului, principalele institutii vinovate de nerezolvarea corecta a retrocedarilor sint in ordine: Parlamentul, in proportie de aproape 85 %, urmat de puterea judecatoreasca, Procuratura si Curtea Constitutionala.
Din cauza defectiunilor acestor institutii, care nu au stiut sa respecte dreptul la proprietate, statul roman a fost obligat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg sa plateasca 44 de milioane de euro.
