Linkuri accesibilitate

„Reputație ireproșabilă” și numărul de condamnări la CEDO nu figurează printre criteriile de selecție ale Consiliului Superior al Magistraturii.


Patru magistraţi, alături de Ion Muruianu, s-au înscris în concursul pentru şefia la Curtea Supremă de Justiţie. Cine şi ce şanse are să obţină funcţia?

Ministrul Justiţiei Alexandru Tănase nu şi-a ascuns opţiunea pentru înlocuirea actualului preşedinte al instanţei supreme cu un magistrat cu o reputaţie ireproşabilă, dar şi mult mai dispus decât Muruianu să promoveze reformele astfel încît justiţia să se debaraseze în sfîrşit de faima proastă de campioană la capitolul corupţie.

Numele pe care l-a pronunţat deseori ministrul este cel al fostului vice-preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, actualmente judecător din partea Moldovei la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Magistratul figurează printre cei care participa la concurs, dar ministrul Tănase nu are decît un singur vot din cele douăsprezece din cadrul consiliul de magistraţi care îşi va alege liderul.

Cum acest consiliu l-a salvat cel puţin o dată pe Muruianu de demisie, ingnorând o decizie a Colegiului disciplinar ce-l declarase vinovat de pronunţarea unei hotărâri ilegale, mulţi îşi pun întrebarea dacă membrii consiliului nu vor da şi acum preferinţă lui Muruianu, din varii motive. Mai ales că, aşa cum se ştie, Muruianu a obţinut prin justiţie anularea tuturor acuzaţiilor ce i s-au adus până acum.

În plus, „reputaţia” pusă la îndoială de demnitari şi instituţii de presă nu figurează în mod explicit printre criteriile de selecţie, aşa cum am aflat de la Igor Dolea, unul dintre membrii consiliului de magistraţi: „Criteriul acesta este tratat în mod diferit în diferite legi. De exemplu, în legea cu privire la procuratură, în noţiunea de „reputaţie ireproşabilă” se include şi lipsa antecedentelor penale chiar stinse şi lucrul acesta este astăzi contestat la Curtea Constituţională de către un avocat parlamentar. Dar nu sunt peste tot, în toate legile, nişte criterii foarte clare, pentru toţi juriştii, ce ar însemna. Şi de aceea rămâne la subiectivismul celor ce votează”.

Un alt criteriu de selecţie pe care stăruie societatea civilă, dar cu care nu este de acord breasla de judecători, este cel al numărului de condamnări la CEDO a deciziilor pronunţate de/sau prin aportul candidatului luat în discuţie. Numai că presa a observat că printre cei cinci candidaţi nu există nici un magistrat care n-ar fi pronunţat cel puţin o hotărâre considerată ilegală de către instanţa internaţională. Ion Muruianu ar fi totuşi cel mai vulnerabil în această privinţă – numele său figurează într-un număr record de opt dosare ajunse la CEDO, unele de rezonanţă, despăgubirile indicate drept urmare statului moldovenesc cifrându-se la câteva milioane de euro.

În ultimă instanţă, cel care va lua decizia este legislativul. Deocamdată, doar liberalul Mihai Ghimpu a declarat tranşant că nu va admite păstrarea lui Ion Muruianu în funcţie, ceilalţi parteneri de alianţă evitînd promisiunile.

Mihai Ghimpu: „Nu, asta e exclus. PL nu va vota niciodată pentru candidatura lui Muruianu. Lumea aşteaptă dreptate, iar eu vreau să începem cu preşedintele CSJ. El trebuie să fie exemplu pentru toţi, şi pentru judecători, şi pentru deputaţi, şi pentru premier, şi pentru preşedinte. Dacă CSM ne va aduce o candidatură nepotrivită nu vom vota-o. Europenii nu ne vor tolera la nesfârşit dacă nu vom face regulă în justiţie.”

Iată însă cum a răspuns democratul Dumitru Diacov întrebării dacă poate rămâne Ion Muruianu la şefia CSJ: „Nu ştiu. O să vedem, o să discutăm. Nu vreau să speculez.”

Mai mulţi jurişti cu care am discutat subiectul se declară convinşi că oricum magistraţii sunt aceia ce vor hotără soarta acestei funcţii, întrucît, potrivit normelor în vigoare, legislativul nu ar fi în drept să respingă decât o singură dată candidatul înaintat de CSM.
XS
SM
MD
LG