Linkuri accesibilitate

Vlad Bercu: Ceea ce nemulţumeşte Fondul este întârzierea unor reforme.


O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) a ajuns la un acord cu autorităţile de la Chişinău după cea de-a doua revizuire a Memorandumului încheiat între această instituţie financiară şi Republica Moldova. Deşi are anumite rezerve, Misiunea FMI a lăudat perseverenţa guvernului, ceea ce apreciază drept succese surprinzătoare ale acestuia şi – cu o mare doză de certitudine – Chişinăul va primi în pimăvară circa 77 milioane dolari SUA pentru susţinerea bugetului şi suplinirea rezervelor valutare. Vom discuta despre povestea relaţiilor dintre Republica Moldova şi FMI şi despre rostul şi urmările aşteptate ale acestor relaţii cu analistul economic Vlad Bercu.

Europa Liberă: Aşadar idila anunţată anterior dintre FMI şi Guvernul de la Chişinău pare să continue, deşi este sever reglementată de buchia şi spiritul înţelegerilor scrise. Se menţine, dle Bercu, această idilă, luând în consideraţie că, iată, misiunea FMI şi guvernul au ajuns la un acord după cea de-a doua revizuire a programului de ţară?

Economistul Vlad Bercu
Vlad Bercu:
Da, desigur, se menţine dacă judecăm după declaraţiile de ieri ale reprezentatul Fondului şi ale premierului, care în termeni elogioşi au vorbit despre realizările economice ale R. Moldova în 2010, mai ales despre reducerea cu mult a deficitului bugetar, aproape o reducere dublă, despre creşterea economică, despre inflaţia care s-a încadrat într-o singură cifră.

Pe de altă parte, poate spre deosebire de anul 2010 când idila abia începea, acum FMI totuşi şi-a expus eu zic nişte notiţe critice sau un început de critică, deşi a dat toată vină pentru neîndeplinirea unor parametri ai memorandumului pe alegerile parlamentare şi pe unele chestiuni tehnice, care, sincer vorbind, nici eu nu le-am înţeles, despre ce chestiuni tehnice este vorba.

Europa Liberă: Dar ce fel de rezerve are Fondul acuma? La ce se referea de fapt această nemulţumire uşor, delicat exprimată de dl. Georguiev?

Vlad Bercu:
Cred eu că nemulţumirile ar fi fost cu mult mai multe dacă nu era creşterea peste aşteptări şi deficitul bugetar foarte mic. Ceea ce nemulţumeşte Fondul este întârzierea unor reforme. Reforme care vizează în primul rând educaţia şi sistemul de pensionare. De fapt, de mult Fondul încearcă să impună sau să sugereze autorităţilor moldovene să schimbe sistemul actual de pensionare, în care chiar şi funcţionarii publici au dreptul să iasă la pensie la 57 de ani, procurorii – la 50 de ani şi vechimea de vârstă este mai mică, de 25 de ani pentru procurori. În timp ce un savant care are aceeaşi educaţie, a terminat universităţi ca şi un procuror, ba chiar are şi nişte titluri ştiinţifice mai înalte, iese la pensie la 62 de ani, trebuie să muncească 35 de ani ca să primească o pensie...

Europa Liberă: Cu alte cuvinte, dle Bercu, FMI insistă ca cetăţenii moldoveni să se alinieze în condiţii egale în faţa pensionării, da?

Vlad Bercu:
Da, FMI vrea ca toţi muritorii de rînd să fie egali în cazul pensionării.

Europa Liberă: Totuşi e dimineaţă şi lumea aşteaptă şi nişte veşti mai bune. Spune-ţi-ne care sunt veştile bune pentru populaţia R. Moldova în urma acestei misiuni a FMI?

Vlad Bercu:
Eu aş vrea să mai spun despre o veste mai proastă sau cel puţin care n-ar fi acceptată. Deci, FMI insistă în continuare ca şcolile mici să fie închise, dar acestea sunt şcoli din mediul rural, unde este un număr de elevi foarte mic, să fie cumpărate autobuze ca elevii să se deplaseze dimineaţa şi seara spre şcoală şi de la şcoală. Lucrul acesta trebuia făcut în 2010 încă....

Europa Liberă: Deci, veşti proaste de fapt pentru corpul didactic din aceste şcoli?

Vlad Bercu:
Şi pentru profesori, dar vă daţi seama că un părinte care are un copil în clasa a II - a, a III – a sau a IV - a, care sunt mici, eu cred că o să se gîndească cu nelinişte despre cum vine şi cum se duce la şcoală.

Dar spuneai despre veştile bune. Eu cred că pe lângă pastilele acestea mai amare pentru noi, au dat şi nişte vitamine mai dulci. Deci au acceptat majorările de salarii, salariile profesorilor vor fi majorate cu 25 la sută, salariile funcţionarilor publici cu 12,5 la sută, salariile funcţionarilor publici de un rang foarte mic – cu 8,5 la sută. Deci nu cred că FMI a apăsat atunci când guvernul l-a informat că va acorda şi anul acesta compensaţii pentru perioada de iarnă sau numărul beneficiarilor rămâne acelaşi ca şi la sfârşitul anului trecut, de 521 de mii, sau că vor primi compensaţii pensionarii care au o pensie mai mică de 900 de mii, or aceştia sunt majoritatea absolută, şi vor primi compensaţii la fel funcţionarii care au un salariu mai mic de 900 de lei.

Europa Liberă: Ferice de aceşti oameni. Dar multă lume, dle Bercu, se întreabă ce folos de această creştere care este afişată în permanenţă, creştere economică, ce folos de ea dacă nu ţine de cald, nu ţine de saţ acum pentru foarte multă lume. Deci, ajungem iarăşi la situaţia când, pe de o parte, parcă avem veşti bune în privinţa creşterii economice, pe de alta – politicile sociale încă nu satisfac nici pe de parte şi poate chiar întristează şi mai mult populaţia. Dv. vedeţi aici vreo contradicţie sau populaţia ar trebui pur şi simplu să aştepte efectele acestor restricţii, acestor reforme mai dure?

Vlad Bercu:
Nu, efectele nu pot fi peste noapte, este adevărat. Este aici o dilemă, să spunem aşa. Pe de o parte, economic vorbind, efectele nu se văd imediat – trebuie o perioadă de timp. Pe de aceeaşi parte, dacă ne uităm, salariile cresc cam în acelaşi ritm cu creşterea economică. Dar, pe de altă parte, este foarte multă lume care are salarii foarte mici, pensii mici.

Eu aş zice că pensia ar creşte peste noapte numai într-un singur caz – dacă guvernul ar apăsa pe salarizarea asta tenebră care eu cred că este un cancer pentru economia moldovenească. Se plăteşte în plic şi banii nu ajung la Fondul Social. Deci, Fondul Social ar creşte cu mult în cazul în care s-ar plăti sută la sută legal şi nu ar fi necesar că el să fie sprijinit din bugetul de stat cum s-a întâmplat asta în 2010.

Europa Liberă: Cum spunea unul dintre marii analişti – cea mai bună politică socială este creşterea economiei. Dle Bercu, cum trebuie înţeleasă această relaţie: este ea una dintre un partener neînduplecat şi neiertător, pe de o parte, şi un altul – guvernul – care prin definiţie trebuie să fie supus şi resemnat, fără niciun fel de cârtire, în faţa condiţiilor puse de FMI sau lucrurile sunt mai nuanţate?

Vlad Bercu:
Dacă să luăm ultimii ani, de fapt guvernul este cel care vine cu propunerile de reformă. Este adevărat, după această urmează nişte discuţii foarte dure şi chiar dacă FMI spune că nu impune condiţii, ceea ce la urmă vedem în memorandum sunt nişte condiţii.

Dar haideţi să ne întrebăm: puterea actuală care nu ştie dacă va fi ales preşedintele sau nu va fi ales, va guverna patru ani sau doar un an, va dori oare să schimbe sistemul de pensionare? Căci prin asta îşi face nişte duşmani. Sau, de exemplu, a lichida nişte şcoli. În cazul acesta, nişte profesori care vor rămâne fără lucru sau vor fi nevoiţi să meargă în satul vecin vor mai susţine puterea actuală sau nu? Deci, nu este o relaţie de mare dragoste între guvern şi FMI. Sunt nişte relaţii pragmatice, eu aş spune. FMI dă nişte bani şi vrea să se convingă că banii aceştia îi va obţine înapoi, căci banii aceştia va trebui să-i dăm înapoi, şi în cazul acesta impun nişte politici economice şi financiare.

Europa Liberă: Apropo de bani, dle Bercu. În acest moment este absolut sigur că vin banii sau mai există ceva de care depinde decizia FMI?

Vlad Bercu:
Dacă privim în urmă şi ne uităm la rezultatele altor misiuni, vreau să vă spun că este mai mult decât sigur. Atunci când misiunea FMI, în ultimul an de guvernare a comuniştilor, a trântit cu uşa, să vedeţi, la conferinţa de presă vine numai repezentantul local al FMI. Este şi acesta un semn – dacă vine la conferinţa de presă doar reprezentantul FMI, deci este clar că sunt nişte probleme mai mari sau mai mici şi există posibilitatea că banii num vor fi alocaţi, nu va fi susţinută R. Moldova. Atunci când vin în doi, vine prim-ministrul, este un semn că s-a ajuns la un acord ferm şi banii vor veni.

Europa Liberă: Da, în tandem întotdeauna este mai bine. Dle Bercu, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG