În Republica Moldova, o nouă zi de comemorare, a fost marcata astăzi pentru prima dată în mod oficial. Este vorba despre Ziua comemorării celor căzuţi în războiul din Afganistan marcată pe 15 februarie, când trupele sovietice s-au retras din Afganistan după nouă ani în care au sprijinit forţele guvernamentale într-un război civil contra opozitiei. Timp de două decenii, ziua era sărbătorită în mod neoficial de veteranii acelui război.
Câteva sute de veterani au organizat astăzi, în prezenţa premierului şi a preşedintelui interimar, un marş şi un miting în memoria camarazilor cazuti pe in luptele din Afganistan. Sursele oficiale fac trimitere la un numar de 15 mii de militari sovietici, inclusiv 300 de moldoveni. Experti rusi invoca un bilant de mai bine de un milion de persoane decedate in anii interventiei militare sovietice.
„Mai mare sărăbătoare pentru mine nu există. Precum părinţii mei aşteaptă Paştele, aşa aştept eu această zi. Pentru că mă bucur că am rămas în viaţă.”
„Am dormit într-un pat şi am luptat cot la cot cu el. Din 79 ne-am dus şi în 81 am venit. Şi bine că am rămas vii. Nu cred că a avut rost să moară atâţia băieţi nevinovaţi. Dar nu ne-a întrebat nimeni dacă vrem sau nu. Patria a cerut şi am plecat.”
Patria la chemarea căreia au plecat militarii în Afganistan azi nu mai există. Acum Republica Moldova se aliniaza la valorile lumii democratice, cele respinse în mod explicit de fosta URSS. Cum iniţiativa transformării acestei zile în una de sărbătoare oficială aparţine opoziţiei comuniste, dar a fost susţinută şi de grupurile parlamentare ale alianţei de guvernare, l-am întrebat pe deputatul liberal-democrat Mihai Godea cum se explică acest gest al autorităţilor.
Mihai Godea: „Ei au trecut fără voia lor prin cea mai groaznică experienţă din toate misiunile aşa zise internaţionale ale Uniunii Sovietice. Victimele acestui război nu au nici o vină şi trebuie comemorate.”
Viorel Cibotaru, directorul Institutului de Studii Politice din Republica Moldova şi cercetător în probleme ce ţin de armată spune că înţelege decizia autorităţilor: “Pe lângă faptul sprijinirii unor partide în cadrul campaniilor electorale care întotdeauna are un iz de etică şi morală politică, mai există şi această componentă a patriotismului, a experienţei, care este mereu benefică pentru instituţia militară a statului. Una este URSS şi cu totul alta experienţa de război care îi uneşte pe aceşti oameni. Această decizie este parte, dacă vreţi, a ceea ce am putea numi promovarea culturii patriotismului. Alta este că spre deosebire de celelelate societăţi de acelaşi tip, de exemplu asociaţiile combatanţilor războiului de independenţă transnistrean sau asociaţiile celor mobilizaţi pentru Cernobâl, afganezii au ştiut mereu să se mobilizeze pentru obţinerea unor facilităţi sociale şi au avut mereu o reprezentare partinică destul de solidă.”
Veteranii acelui război au avut în perioada sovietică, dar şi ulterior, diverse facilităţi, de la dreptul de a călători gratuit în spaţul CSI până la cel de a efectua importuri netaxate pentru diferite activităţi economice. Astăzi, reprezentanţii acestora sunt prezenţi în majoritatea partidelor parlamentare. Tocmai astfel s-ar explica, la parerea mai multor analisti izbinda lor de a fi obtinut oficializarea zilei de astazi. Alţii au văzut în asta o şi o încercare a autorităţilor de a continua, după exemplul comuniştilor, „să isi asigure sprijinul politic din partea acestei categorii influente. Jurnalistii au remarcat faptul că, alături de Federaţia Rusă, Republica Moldova ar fi singurul stat din CSI care va marca oficial acest eveniment.
