Linkuri accesibilitate

Cătălin Harnagea, fostul director al SIE încearcă să arunce mingea în curtea CNSAS.


15 februarie 2001


Actualitatea.
(Moderator: Radu Călin Cristea; corespondent: Sabina Fati).

Priboi et Comp.


Priboi, Tănase, nebuloasa vizita a celor 5 parlamentari la Bagdad. Trei teme, în continuare fierbinţi care au cunoscut evoluţii interesante şi astazi, mai ales în ceea ce priveste reacţiile cu caracter politic. O corespondenţă de la Sabina Fati.

Cazul Priboi a devenit prilej de dispută între CNSAS şi fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe. Ristea Priboi, deputat PDSR nu a fost trecut pe nici una dintre listele date publicităţii de instituţia care se ocupă cu deconspirarea Securităţii ca poliţie politică, deşi, după cum au demonstrat mai multe cotidiene, dar şi doi lideri liberali, domnul Priboi a lucrat înainte de 1989 în activităţi specifice poliţiei politice, promovînd, în fosta Direcţie de Informatii Externe pînă la funcţia de adjunct al serviciului care se ocupa de supravegherea Europei Libere.

Fostul şef al spionajului romanesc, Cătălin Harnagea ezită să spună în ce măsură aceste acuzaţii sunt reale, dar lasă să se înţeleagă că ele ar putea fi dovedite fie de CNSAS, fie de parlament.

Catălin Harnagea: „Lucrurile astea trebuie dovedite şi trebuie dovedite de o instituţie care a fost făcută pentru asemenea fapte. Sau o instituţie a Parlamentului care, la fel, poate să ia atitudine şi poate să spună da sau nu, în faţa unei acuzaţii. Altfel sunt doar speculaţii, lucrurile care apar sau nu apar, sau se discută, sunt simple speculaţii. Lucrurile astea se pot dovedi. Si trebuie sa fie dovedite, asta e problema!”

L-am întrebat totuşi, pe Cătălin Harnagea, fostul director al SIE, de ce CNSAS nu a reuşit să obţină nici un fel de amănunte despre Ristea Priboi, deşi acesta a lucrat mulţi ani în aceasta instituţie, înainte şi după 1989, iar în momentul candidaturii sale pe listele PDSR nu mai era ofiţer activ.

C. Harnagea: „Cererile CNSAS timp de un an, un an şi ceva, cît am avut, cît am fost director al SIE sunau cam aşa: să le prezentăm date sau informaţii cu privire la nişte persoane, dacă au fost colaboratori sau informatori ai poliţiei politice. Punct. Care, ştiu foarte bine, sub ce formă se trimiteau aceste cereri şi mai ales sub ce formă trebuie să aplice ei, dînşii legea. Deci, nimeni nu are vină că n-a răspuns din moment ce n-a fost întrebat şi n-a răspuns fiindcă legea nu permite să răspunzi altfel.”

Cătălin Harnagea, fostul director al SIE încearcă în acest fel să arunce mingea în curtea CNSAS. L-am întrebat pe Horia Roman Patapievici, membru al colegiului, de ce aceasta instituţie nu a reuşit să afle din timp biografia lui Ristea Priboi.

H.R.Patapievici: „Ristea Priboi, ca mulţi alţi ofiţeri, cad într-o falie incertă care se naşte din dorinţa deţinătorilor actuali de arhive de a-şi proteja ofiţerii sau foştii ofiţeri. Ei pretind că în interesul siguranţei naţionale trebuie să ofere o protecţie suplimentară. Or, deosebirea între negocierea cu SRI şi cu SIE este că SIE a pretins, în numele siguraţei naţionale o protecţie suplimentară, mai mare decît cea pe care a pretins-o SRI în privinşa surselor şi ofiţerilor pe care i-a avut. Or Ristea Priboi a căzut exact pe aceasta falie de protecţie suplimentară pe care SIE a cerut-o.”

Horia Roman Patapievici, membru in CNSAS ne-a spus că au reînceput discuţiile cu SIE care are în custodie dosarul domnului Priboi şi că, în acest moment, colegiul este mai puţin interesat despre activitatea deputatului PDSR în perioada în care ocupa de spaţiul anglo-saxon şi mai mult despre felul în care Ristea Priboi s-a ocupat de aşa zisa „monitorizare” a Europei Libere.

Pînă acum, instituţia care se ocupă de deconspirarea Securităţii ca poliţie politică nu a primit nici un fel de solicitare pentru verificarea lui Tudor Tănase, noul şef al serviciului de Telecomunicatii Speciale, un alt fost ofiţer de informatii care, după cum ne-au spus surse bine informate a lucrat cu generalul Nicolae Pleşită în fosta Direcţie de Informaţii Externe, avînd şi atribuţii în structurile poliţiei politice.

Numirile de acest tip, arata ca noua putere nu doreşte demilitarizarea serviciilor secrete, după cum cer normele NATO, fără să se semnaleze, într-un fel sau altul, că PDSR ar dori reformarea acestor instituţii. Noile nume care figurează în fruntea serviciilor secrete sau în instituţii parlamentare de control ale acestora, sunt legate, mai mult sau mai puţin de fosta Securitate comunistă.

Există însă şi alte reflexe asemănătoare, demonstrate în zilele în urmă de parlamentarii PDSR şi PRM care au fost în Irak sub pretextul ducerii unor ajutoare. Felul în care au plecat la Bagdad sau sancţiunile primite doar de senatorii PRM, disputa încîlcită între ministerul de externe şi legislativ pe aceasta temă, arată cît de greu reuşeşte actuala putere să se acomodeze cu standardele obişnuite în statele cu democraţie consolidată.
XS
SM
MD
LG