Linkuri accesibilitate

Abordarea senzaționalistă a cazurilor de abuz al copiilor


Ina Prisăcaru (Asociația Presei Independente)

Ina Prisăcaru (Asociația Presei Independente)

Asociaţia Presei Independente și alte organizaţii media elaborează un nou cod pentru jurnalişti, care va include norme pentru subiectele despre copii.

Presa din Moldova, mai cu seamă televiziunile, nu ezită să povestească cu lux de amănunte despre istorii şocante în care sunt implicaţi copii, în acelaşi timp însă nu se dă în vânt să dezbată temeinic problemele îngrijirii şi educaţiei, tocmai pentru a participa la stăvilirea acestor întâmplări. Astfel s-ar putea sintetiza concluziile unui raport semnat de experţii Asociaţiei Presei Independente, care au monitorizat timp de jumătate de an modul în care copiii apar ca subiecţi ai materialelor jurnalistice.

Una dintre autorii studiului, Ina Prisăcaru, susţine că de cele mai multe ori, identitatea copiilor nu este protejată, astfel că aceştia pot fi uşor recunoscuţi, iar ulterior, discriminaţi. Potrivit ei, modul în care este redată imaginea copilului victimă în mass-media de multe ori încalcă drepturile copilului.

Ina Prisăcaru: „În cazul subiectelor în care copilul este victimă a violenţei, de multe ori se divulgă numele copilului sau alte detalii prin care copilul poate fi uşor identificat. O altă problemă este abordarea senzaţionalistă a cazului în care se insistă pe detalii şocante, pe porţiuni de corp sângerânde, pe descrierea felului în care s-a produs violul sau nedreptatea în raport cu copilul. Jurnaliştii încalcă normele deontologice şi dăunează astfel şi mai mult copilului care şi aşa suferă”.

De cele mai multe ori, jurnaliştii nu merg mai departe cu investigarea cauzelor şi cu identificarea responsabililor.

Ina Prisăcaru: “Se accentuează suferinţa lui fizică, dar nu se prezintă partea cealaltă, cine este responsabil de acest caz, de ce copilul a ajuns intro situaţie limită, care este rolul profesioniştilor. Ori noi doar şocăm, speriem, facem oamenii să plângă şi să strângă din umeri şi atât”.

Juriştii constată că legislaţia Republicii Moldova nu reglementează modul în care poate fi folosită imaginea copilului în mass-media, aşa cum se întîmplă în România şi în ţările Uniunii Europene. Totuşi, există mai multe recomandări ale forurilor internaţionale pe care jurnaliştii ar trebui să le cunoască, susţine avocatul Tatiana Catană.

Tatiana Catană: “Toate actele internaţionale care reglementează protecţia copilului vorbesc despre măsurile directe ale statului ca să protejeze copilul de orice formă de abuz şi exploatare, inclusiv prin redarea copilului în mass-media. Consiliul Europei atrage atenţia la prejudiciile pe care le pot aduce atunci cînd nu se dă un mesaj foarte clar şi anume pune în evidenţă că pentru tineri pot duce la creşterea insensibilităţii la suferinţă, a sentimentului de insecuritate şi de neîncredere”.

Tudor Iaşcenco
Tudor Iaşcenco, director al ziarului regional „Cuvântul”, vine în apărarea jurnaliştilor şi spune că de cele mai multe ori, aceştia încearcă să fie corecţi în tratarea subiectelor despre copii.

Tudor Iaşcenco “Există şi o motivaţie. În primul rând lipsa de cunoştinţe, ziariştii tineri sunt impuşi să facă aceste subiecte, lipsa de experienta, legislatia foarte ambiguă in domeniu, plus faptul că evenimentele trebuie făcute urgent, de cele mai multe ori nu poti găsi a doua, a treia sursă, comentarii ale specialistiilor. Câte odată profesioniştii - medicii, poliţiştii - împing aceste subiecte jurnaliştilor”.

Asociaţia Presei Independente împreună cu alte organizaţii media elaborează în prezent un nou cod deontologic pentru jurnalişti, care va include şi norme de abordare a subiectelor despre copii. Pe de altă parte, jurnaliştii ar putea fi mai prudenţi dacă societatea le-ar cere mai multă perspicacitate cînd este vorba de cei mai vulnerabili protagonişti ai materialelor jurnalistice.
XS
SM
MD
LG