Linkuri accesibilitate

Igor Corman: „Doleanţa noastră a fost și va rămîne să se facă la maxim ce se poate din partea română ca să fie scoase barierele birocratice”.


O delegaţie a Comisiei pentru Politică Externă a Senatului României, condusă de Titus Corlăţean, se afla la Chisinău. Deputatii de la Bucuresti au prevăzute întâlniri separate cu preşedintele Parlamentului Marian Lupu, preşedinte interimar, prim-ministrul Vlad Filat, ministrul afacerilor externe şi integrării europene Iurie Leancă, ministrul justiţiei Alexandru Tănase, precum şi cu preşedinţii fracţiunilor parlamentare. Senatorii români vor participa şi la dezbaterea publică „Republica Moldova - România - UE”, organizată la Universitatea de Stat din Moldova. Despre relatiile moldo-romane vom discuta cu invitatul Europei Libere din aceasta dimineata, Igor Corman, preşedintele Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană
.

Europa Liberă: In ultima perioadă, relaţiile dintre Moldova şi România au revenit pe un făgaş normal, cunoscând o dezvoltare constanta, cel putin asa sugereaza demnitarii de pe ambele maluri ale Prutului. Potrivit unor politicieni de la Chisinau, relaţiile bune cu România ar fi şi mai bune, dacă ar fi semnat Tratatul politic de baza. O sa-l citez pe speakerul Marian Lupu, presedinte interimar, care isi argumenteaza viziunea spunand ca tratatul politic ar pune niste puncte pe „i” dupa zeci de ani si ar elimina nu doar umbrele din relatiile bilaterale, ci si falsele argumente sub care se baricadeaza anumiti politicieni. Subiectul tratatului de baza a minat substantial dialogul dintre cele doua capitale in perioada guvernarii comuniste 2001-2009. In acelasi timp insa, in programul de guvernare al Aliantei pentru Integrare Europeana nu este prevazuta in mod expres semnarea unui tratat politic, ci se mentioneaza doar consolidarea cadrului juridic bilateral, pornind de la interesele ambelor state. Dle Igor Corman, pe cat de important ramane a fi semnarea acestui Tratat politic de baza?

Igor Corman: După alegerile din iulie 2009, relatiile moldo-române au intrat pe făgaşul normalităţii, şi pe parcursul anului 2010 au fost solutionate un sir de probleme delicate din rapoartele noastre bilaterale, printre care şi semnarea tratatului privind regimul de frontieră, un alt element care a constituit marul discordiei ani la rând între guvernarea de la Chisinau si Bucuresti. Cred ca semnarea acestui tratat, care va fi in curând ratificat de Parlamentele de la Chisinau si Bucuresti, de asemenea, arata ca ne miscam inainte si iesim din acest ghem de clişee, care pun capăt unor intrebari care au persistat in perioada anterioara.

Cat priveşte istoria cu un tratat bilateral, un tratat de bază, sigur că in opinia noastră am putea ca aceasta idee, confirmată, de altfel si intr-o declaratie comuna care a fost semnata anul trecut in aprilie, declaratia privind Parteneriatul strategic cu Uniunea Europeană. Această idee ar putea fi aprofundată şi extinsă si in cadrul unui tratat politic de bază, dar la această idee trebuie sa ajunga ambele parti, trebuie sa fie o decizie comună, bineînţeles. Eu cred ca vom folosi chiar si cadrul discutiilor care le vom avea la Chisinau astazi si maine, cu delegatia parlamentară de la Bucuresti, in frunte cu domnul Titus Corlăţean. O sa discutam si acest subiect, de rind cu multe altele.

Europa Liberă: Daca e sa-l citez pe presedintele Romaniei, Traian Băsescu, el spune ca pentru relatiile moldo-române importanta este primirea Moldovei in UE si mai putin discutiile pe marginea acestui tratat politic de bază.

Igor Corman
Igor Corman:
Au existat anterior discutii si la subiectul acestui tratat privind regimul de frontieră, cat de important este, pina la faptul ca frontiera este cunoscută. Pina la urma acest tratat a fost semnat in toamna anului trecut. Cat priveşte tratatul de bază, sunt formele clasice de tratate de bază, sunt si alte exemple intre alte state.

Eu cunosc, de exemplu, istoria relatiilor dintre Austria si Germania. Drept tratat de bază a fost luat unul dintre cele mai importante tratate, fara ca să poarte neaparat această denumire. Repet, cred ca nu este importantă denumirea exactă, dar este important continutul acestui contract, or noi trebuie sa vedem sensul unui astfel de document important intre Moldova si Romania, şi aici cred eu ca integrarea europeană este pină la urma interesul principal al nostru, si aici avem nevoie si de sprijinul Romaniei. Sunt sigur ca si interesul Romaniei este ca Republica Moldova sa inregistreze succese pe calea integrării europene. In opinia noastră, poate ca acest subiect ar constitui subiectul care ar putea pina la urma sa capete si formele unui tratat care ar putea fi considerat si de bază.

Europa Liberă: Deocamdata, asa cum ati spus si dumneavoastră, Parlamentul de la Chisinau urmează să adopte legea cu privire la tratatul privind regimul frontierei de stat, or Romania ar avea nevoie de sprijinul Moldovei pentru a asigura securitatea la frontiera comună. Să intelegem ca aderarea Romaniei la spatiul Schengen depinde de securizarea frontierei moldo-române?

Igor Corman:
Eu cred ca acest tratat, care vine sa aduca in ordine regimul de frontieră din punct de vedere tehnic in primul rind, el este important pentru ambele ţări. La noi s-a facut mai multă politica in jurul acestui tratat. Pina la urma este un document tehnic, de care are nevoie si Romania, inclusiv si in contextul aderării la zona Schengen. Cred ca trebuie sa gasim si noi aici posibilitatile ratificarii, fiindcă, daca va amintiti, au existat discutii anul trecut, chiar daca a fost si contextul electoral, in care a fost semnat tratatul.

Au existat voci la Chisinau, si eu am fost printre acei care au considerat ca nu au fost respectate procedurile, dar pina la urma acestea sunt subiecte tehinice, si aceasta problema tine doar de chisinau, in viziunea mea. Nu există nicio intrebare la subiectul legalitatii semnarii acestui tratat in plan extern, dar nu au fost respectate producedurile interne. Si aici eu cred ca noi trebuie sa asteptam pina la urma solutia din partea juristilor si, in viitorul cel mai apropiat, să ratificam acest tratat.

Europa Liberă: Domnule Corman, discutam cu cineva dintre deputaţi, care spunea ca initierea unor actiuni anti-coruptie in legatura cu vămile de la frontiera moldo-română pot aduce prejudicii eforturilor politice si dipliomatice de incheiere cit mai rapidă a procedurilor de ratificare si intrare in vigoare a acordului despre care discutăm.

Igor Corman:
Bine, eu, pina la urmă, nu văd relatia dintre aceste doua chestiuni. Dar un fond politic normal, sa spunem aşa, al relatiilor bilaterale, ea tot timpul nu poate decit sa ajute ambele parti in solutionarea tuturor problemelor. Prin urmare, eu cred ca ceea ce se intimpla acum de partea cealaltă a Prutului, in viitorul apropiat vom vedea si o finalitate, va exista o claritate, şi nu vor deranja deloc evolutiile din Moldova.

Europa Liberă: Subiectul acordarii cetateniei române pentru solicitantii din Republica Moldova, abordat de catre unii europeni, este unul artificial sau unul care are ceva la bază?

Igor Corman:
Pină la urmă acest subiect al cetăţeniei duble nu trebuie sa fie politizat, asa cum s-a facut anterior, pentru ca legislatia Moldovei permite acest lucru. Pe de altă parte este clar ca majoritatea cetatenilor moldoveni care isi doresc pasaportul românesc o fac mai mult din punct de vedere tehnic, din dorinţa ca sa calatorească liber in tarile Uniunii Europene.

Eu folosesc deschis acest argument in discutiile cu parteerii nostri europeni, si scopul nostru este ca acest plan de actiuni pe care il avem, privind liberalizarea regimului de vize sa-l indeplinim cit de repede posibil, astfel incat toti cetatenii moldoveni sa aiba posibilitatea, in baza pasapoartelor albastre sa poata calatori in tarile membre UE, si pina la urma cred ca va fi scoasa presiunea in mod evident si din punct de vedere al acordarii cetateniei româneşti.

Europa Liberă: O producedura destul de greoaie este si pentru obtinerea viza in Romania. Iata chiar noi, cei care activam la Radio Europa Liberă am incercat sa obtinem viză pentru Romania si sa stiti ca ne-am confruntat cu multe probleme, cel putin atunci cind trebuie sa prezinti si invitatie si multe alte documente. Nu veti gasi de cuviinta cumva sa abordati si acest subiect in relatia bilaterală?

Igor Corman:
Va spun cu toata sinceritatea ca si pe parcursul anului trecut am avut o agenda intensa parlamentară, am fost si eu la Bucuresti, au fost, in 2 rinduri, delegatii parlamentare si in Republica Moldova. In permanenţă am abordat inclusiv si acest subiect, pentru ca este cunoscut, lista acestor documente care trebuie depuse la ambasada României este mai mare decit in cazul altor ţări membre UE. Am insistat ca sa se faca si aici mişcari inainte.

Noi intelegem argumentele partii româneşti ca pe dimensiunea estica se solicita o atentie mai mare la securizarea hotarelor. Aici sunt si cerinte din partea Bruxelles. Doleanţa noastră a fost si va ramine, si va aborda si astazi si maine acest subiect, ca cel putin sa se faca la maxim ce se poate din partea română ca sa fie scoase aceste bariere birocratice.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG