Linkuri accesibilitate


Au reînceput discuțiile despre „lege” și „domnia legii” (rule of law), în Rusia. Revenirea la subiect a fost impusă de revenirea autorităților ruse la cazul Khodorkovsky (ediția a II-a, soldată cu o o nouă condamanare pentru aceleași fapte).
Nimic nou.

Destui aleși ai Parlamentul European, ONG-uri și mult prea mulți comentatori repetă, din start, erori tipice pentru naivi sau oameni incapabili să înțeleagă că spațiul rus nu e analog spațiului occidental. Că nu e făcut din același aluat uman, politic și moral. Sau că, mai bine zis, după ce a fost frămîntat cu cizmele, aluatul nu mai e același. Iar cizmele n-au terminat.

Chestiunea legii și a domniei legii în Rusia e, într-un fel, greșit pusă, tocmai pentru că e pusă. Ideea după care sistemul legal și aplicarea legii în Rusia pot fi corectate de autorități presupune, la rîndul ei, ideea după care autoritățile ruse au optat în mod fundamental pentru un sistem bazat pe lege dar au pierdut direcția. Cine acceptă această premiză nu înțelege nimic din realitatea cu totul aparte a Rusiei și va deveni, mai devreme sau mai tîrziu, un instrument al aparatului de propagandă rus.

A doua mare prejudecată care încarcă atîtea inițiative și analize externe e convingerea după care problemele legii în Rusia sînt ale Federației Ruse și numai ale Federației Ruse. Aici, analiștii sînt nedrepți și nesocotesc atît străduințele cît și realizările regimului moscovit. Dacă a reușit, cu adevărat, ceva în domeniul legal, atunci Rusia a extins încălcarea oficială a legii în afara țării, într-un spațiu comun de fărădelege și abuz. Între provinciile acestui spațiu: Belarus, Ucraina, Transnistria, Abhazia, Ossetia de Sud, ca să vorbim numai de extensia sudestică și sudică a Imperiului extralegal. Cu alte cuvinte, toate regiunile și statele controlate direct sau indirect de Moscova.

Prezența politică a Rusiei aduce cu sine evaporarea legii, așa cum odinioară prezența puterii sovietice garanta alegeri false și dictatură politică în toată Europa de Est. Rusia nu e în situația unui stat în care legea are probleme locale și temporare. Rsuia e, dimpotrivă, promotorul unui sistem care speculează legea sau o abolește cu totul.

Degradarea legii în Rusia nu e un accident ci un act politic premeditat. În consecință, această situație nu poate fi „ameliorată” prin intervenția guvernelor, instituțiilor sau organizațiilor internaționale, în calitate de petiționari binevoitori. Această situație poate fi, în schimb, denunțată și contracarată de un discurs ferm care condiționează orice contact sau ajutor de schimbarea situației din Rusia. Documentele care semnalează sau deplîng, fără cea mai mică aluzie la contramăsuri, nu fac decît să se adune fără efect. În cele din urmă, toată această literatură ignorată de Rusia nu va face decît să se întoarcă împtriova autorilor care vor considera, de capul lor, că nu au fost suficient de flexibli și vor oferi noi concesii.

Între timp, duetul Putin-Medvedev va lua în lucru mediile politice și de presă occidentale și le va livra cîte o temă bună de agățat naivități. conferințe și delegații. De pildă, modernizarea anunțată programatic de Medvedev. În lipsa investițiilor în infrastructură și în prezența modelului primitiv al unei economii axată pe export de resurse, singurul lucru care se modernizează în continuare pe tot cuprinsul Rusiei, și mai departe, e politica de persecuție a celor ce îndrăznesc să deschidă gura.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG