Fructificarea programului „Farmer to Farmer” finanțat de USAID

De mai bine de un deceniu, zeci de fermieri din Republica Moldova şi-au dezvoltat afacerile, ghidându-se de sfaturile colegilor americani, prin programul „de la fermier la fermier”, finanţat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională. Diana Răileanu a stat de vorbă cu Vasile Boţan, beneficiar al programului, care în urmă cu doi ani a început să cultive căpşuni.

Afacerea lui Vasile Boţan este una de familie. A pornit-o împreună cu tatăl şi fratele său.

Vasile Boțan: „Bogăţia cea mai mare a unui sat sunt minţile, oamenii care vin cu idei, care vin cu tehnologii şi bineînţeles care pot să atragă şi oameni care au şi finanţe”.

În urmă cu doi ani s-au gândit că ar putea fi o afacere profitabilă cultivarea căpşunilor. Răsadul l-au adus din Franţa, iar anul următor au cules prima roadă. În scurt timp au înţeles că au nevoie de consultanţă şi ajutor din exterior.

Vasile Boțan: „Bineînţeles că am făcut foarte multe greşeli pentru că e o tehnologie aparte pentru căpşună. Întâmplător am auzit de programul „de la fermier la fermier” şi am solicitat, dacă e posibil, să vină un expert american în căpşună să ne ajute. A venit un specialist din California, acolo se consideră a fi şi patria căpşunei. Chiar şi noi am plantat câteva sorturi de origine californiană care deja sunt aclimatizate pentru Europa şi care deja cresc şi la noi. Sunt foarte gustoase, pulpa e foarte fermă şi foarte aromatizată. Sunt nişte sorturi remontante care rodesc în continuu. Din luna iunie până în luna octombrie, până ce dau îngheţurile, mâncăm căpşune”.

Mai mult decât căpşunile californiene pe fermierul moldovean l-a impresionat miticulozitatea nemţească a colegului său american.

Vasile Boțan: „La mine câmpul e pe două terenuri diferite şi el după ce a mers şi a călcat pe câmpul acesta, mi-a zis: stai să-mi rad pământul la încălţăminte şi apoi mergem pe alt câmp. Am zis că nu-i nevoie, la care el mi-a răspuns că la ei chestiile astea sunt foarte stricte pentru că pot fi unii dăunători pe un câmp pe care îi poţi transporta pe alt câmp”

O bună parte dintre fermierii moldoveni, continuă Vasile Boţan, fac greşeala de a lucra pământul cum au moştenit de la bunici.

Vasile Boțan: „Aşa cernoziomuri bogate nu are nicio ţară, acesta e comparat cu aurul. Şi un banc spune că la expoziţie internaţională fiecare ţară a venit cu bogăţia lor cea mai mare. Nemţii cu automobile, japonezii cu electrotehnică, iar moldovenii cu un m3 de pământ cernoziom. Francezii au venit de vreo două ori la noi şi ne spuneau că ar mânca acest pământ la cât e de negru şi bogat”

Vasile Boţan nu este de acord cu cei care spun că agricultura nu e profitabilă: „Ea e profitabilă dacă o faci după tehnologii”

Tocmai pentru că tehnologiile contează foarte mult, zilele acestea, prin programul „de la fermier la fermier”, în Republica Moldova a venit cercetătorul american Donald Horneck, de la Universitatea din Oregon, specializat în testarea solului şi plantelor. Doctorul Horneck crede că succesul unui fermier se ascunde în capacitatea de a fi ceea ce el a numit „open minded”, adică deschis spre tot ce e nou.

Donald Horneck: „Pentru că în zilele noastre nu se mai pot baza pe cunoştinţele transmise din tată în fiu. Miza fermierilor este să aibă o roadă cât mai bogată atât pe termen lung cât şi pe termen scurt. Agricultorii nu trebuie să uite că sunt stăpânii pământului şi ei sunt cei care ne hrănesc, deci trebuie să fie atenţi cum îngrijesc pământul spre binele mediului înconjurător şi generaţiilor viitoare”.

Mâine dimineaţă, în emisiunea „Moldova la ora 7”, colegii noştri vor discuta cu Nadejda Mocanu, coordonatoarea Programului „De la fermier la Fermier”, despre cât de receptivi sunt agricultorii moldoveni la inovaţiile şi sfaturile colegilor americani.