Linkuri accesibilitate

Economia regiunii transnistrene şi-a continuat declinul în 2010. Peste 1000 de copii aşteaptă un loc liber la grădiniţe în Tiraspol - o altă temă a ediţiei.


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Economia regiunii transnistrene şi-a continuat declinul în 2010 sau, în cel mai bun caz, a stagnat în mai multe domenii, arată ultimele statistici.

„Evident că instabilitatea şi slaba creştere a exporturilor se resfrânge negativ asupra îndeplinirii bugetului şi angajamentelor sociale asumate de republică faţă de cetăţeni. Acestora le vine acum de două ori mai greu, pentru că de la 1 ianuarie s-au majorat tarifele la serviciile în comun”, - spune oaspetele ediţiei de astăzi, economistul de la Tiraspol, Serghei Melnicenco.

Mai întâi însă ştirile. Valentina Ursu trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul de externe lituanian Audronius Azubalis insistă asupra nevoii îmbunătăţirii situaţiei drepturilor omului în Rusia. Potrivit unui comunicat de presă al OSCE, Azubalis a făcut acest apel cu ocazia întâlnirilor avute la Moscova cu consilierii prezidenţiali pentru drepturile omului şi cu reprezentanţii societăţii civile. „Participarea deschisă şi neîngrădită a activiştilor pentru drepturile omului la viaţa politică a ţării este emblema unei democraţii transparente şi autentice”, a spus Azubalis.

Preşedintele în exerciţiu al OSCE s-a întâlnit la Moscova şi cu ministrul de externe Serghei Lavrov, care a spus, între altele, că Rusia doreşte ca negocierile privind reglementarea transnistreană să fie activizate, dar crede că ar fi necesar, în prealabil, să se convină condiţiile de bază pentru dialogul politic. În acest context, Lavrov s-a referit la un proiect mai vechi al Federaţiei Ruse depus la OSCE privind principiile de bază de reglementare a conflictelor în spaţiul Oorganizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

Ministrul ucrainean de externe, Konstantin Hrişcenko a declarat că ţara sa îşi menţine părerea că Transnistria trebuie să primească un statut special în cadrul Republicii Moldova.
Într-un interviu pentru Interfax-Ucraina, Hrişcenko a spus că poziţia Ucrainei este „clară, imparţială şi echilibrată". „Optam pentru soluţionarea paşnica a conflictului, bazată pe respectarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldova”, a spus ministrul ucrainean de externe.

Intr-o declaraţie făcută la un post de televiziune, ambasadorul Rusiei la Chişinău, Valeri Kuzmin a declarat că ţara sa nu se implică în chestiunile interne ale Moldovei şi că acele consultări pe care le are cu partidele politice de la Chişinău sunt doar o modalitate de a se informa cît mai exact în legătură cu situaţia social politică din Moldova. Aceasta practică este larg răspîndită în mediile diplomatice. In legatură cu relaţiile dintre Moscova şi Chişinău, ambasadorul Kuzmin a spus că anul trecut relaţiile bilaterale au fost dominate de componenta economică, în timp ce dimensiunea politică a stagnat, informeaza agenţia Moldpres.

Banca Naţională a Moldovei a anunţat că trimiterile de bani din străinătate au crescut în 2010 cu 60 de milioane de dolari faţă de 2009, adică cu peste 5%. Banca Naţională a mai spus că din aşa-numitele remitenţe, două treimi sunt cheltuite în Moldova pentru consum, 20% se economisesc şi numai 6 procente sunt investite. În comunicatul BNM se mai arată că în ultimii zece ani moldovenii aflaţi la muncă în străinătate au trimis acasă 8 miliarde de dolari, sumă ce depăşeşte de patru ori investiţiile străine făcute în aceeaşi perioadă în Republica Moldova.

Guvernul moldovean decis sistarea exporturilor de grâu până la următoarea recoltă, invocând creşterea accelerată a acestui tip de tranzacţii în ultima perioadă, pe fondul îngrijorărilor legate de starea stocurilor de grâu.Premierul Vlad Filat a spus că decizia trebuia luată mai demult, pentru că deja în societate există „panică” legată de eventualele scumpiri ale pâinii. Filat a spus dacă aceste îngrijorări au temei. Dar ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, a declarat săptămâna aceasta Europei Libere că scumpirea pâinii este „inevitabilă”, promiţând ca guvernul să facă eforturi s-o minimalizeze.

Comisia Europeana va mari de 4 ori ajutorul financiar acordat opozitiei democrate si organizatiilor care apara drepturile omului din Belarus, de la 4 milioane de euro, la 15,6 milioane de euro. Anuntul a fost facut la conferinta donatorilor care a avut loc la Varsovia de catre comisarul Uniunii Europene pentru extindere, Stefan Fule. Dupa violentele post electorale din Belarus, in jur de 600 de politicieni si activisti ai opozitiei au fost arestati de KGB pentru ca au protestat impotriva rezultatului votului din alegerile prezidentiale din decembrie, alegeri care l-au scos ca invingator pe presedintele Lukasenka. Organizatiile internationale care au monitorizat scrutinul au spus ca alegerile nu au indeplinit standardele democratice.

Alegătorii din Sudanul de Sud au votat aproape în unanimitate pentru proclamarea independenţei la referendumul din luna ianuarie. Anunţarea rezultatelor preliminare a declanşat manifestări de bucurie pe străzile capitalei sudice Juba. Rezultatele preliminare arată că 98.83 la sută dintre participanţii la referendum au sprijinit secesiunea. Ea a fost promisă în 2005 în acordul de pace care a pus capăt celui mai îndelungat război civil din Africa. Conflictul de decenii între nordul musulman şi sudul preponderent creştin a luat viaţa a peste 2 milioane de oameni.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Economia regiunii transnistrene şi-a continuat declinul în 2010. Situaţia din unele domenii în cel mai bun caz a stagnat, arată ultimele statistici, iar experţii atribuie perspective sumbre şi anului 2011, dacă, între timp, economia globală nu-şi revine din recesiune, sau mărfurile transnistrene nu-şi recapătă locul pe pieţele tradiţionale, - ceea ce însă este puţin probabil. În asemenea condiţii, planurile Republicii Moldova de a crea o zonă de comerţ liber cu Uniunea Europeană, - chiar dacă e vorba de o perspectivă de câţiva ani,- par să fie tot mai atractive pentru Tiraspol.

Ultimele statistici arată că aproape jumătate din exporturile regiunii transnistrene a ajuns în 2010 pe pieţele Uniunii Europene. Mai mult, din cauza crizei, în ultimul an, tot mai multe produse transnistrene şi-au găsit piaţa de desfacere pe malul drept al Nistrului - cam 30 la sută din volumul lor total, - asta după ce administraţia din Tiraspol a decis să renunţe la taxa de 100 de procente pentru anumite mărfuri moldoveneşti, păstrând-o în schimb la restul.

Cel mai mare exportator al regiunii continuă să rămână Uzina metalurgică din Râbniţa. Deşi, în lipsa comenzilor, din vara trecută uzina şi-a sistat complet activitatea. Chiar şi în aceste condiţii, producţia metalurgică a constituit aproape 40 la sută din exporturile Transnistriei.

Şi un alt mare producător din regiune, uzina de ciment de la Râbniţa, şi-a pierdut practic, pieţele externe. Dar a reuşit să se reorienteze spre piaţa internă a Republicii Moldova, unde livrează cam 70 la sută din producţia sa.

Singura creştere semnificativă a avut-o industria de textile – 29 la sută. Textilele deţin a treia parte din exporturi şi sunt livrate, practic, sută la sută, pe pieţele Uniunii Europene.

Despre cauzele stagnării economiei transnistrene discutăm astăzi cu invitatul nostru, economistul de la Tiraspol, Serghei Melnicenco.

Serghei Melnicenco: Datele ministerului economiei arată că recesiunea continuă şi asta se manifestă în primul rând prin lipsa dinamicii pozitive a comerţului exterior. Explicaţia şi principala cauză este sistarea activităţii, încă în iulie anul trecut, a uzinei metalurgice de la Râbniţa, care este principalul plătitor de impozite şi subiect economic al Transnistriei.
Ce-i drept, din februarie, proprietarii şi managementul superior al întreprinderii promit să relanseze producţia metalurgică. Vom vedea acest lucru, probabil, deja în datele statistice ale primului trimestru. Este necesar să menţionăm însă dinamica pozitivă a producţiei şi exportului industriei uşoare şi a celei constructoare de maşini. Numai că în timp ce exportul întreprinderilor din industria uşoară a crescut constant, în industria constructoare creşterea e virtuală, pentru că se face comparaţie cu perioada foarte proastă a anului trecut.

Europa Liberă: Potrivit aceloraşi statistici, importul în Transnistria a depăşit de aproape două ori exportul. Cea mai mare parte a importurilor revine gazelor naturale. Regiunea transnistreană, cu o populaţie de 500 de mii, în 2010, a consumat gaze naturale în valoare de aproape 600 de milioane de dolari. O bună parte a acestei sume a fost trecută la datorii. Datoriile Transnistriei faţă de Gazprom depăşesc în prezent 2 miliarde şi jumătate de dolari. Aceleaşi statisici mai arată că 70-80 la sută din importul produselor agro-alimentare în Transnistria sunt, de asemenea, de import. L-am întrebat pe Serghei Melnicenco în ce măsură sunt îndeplinite, în aceste condiţii, angajamentele sociale ale bugetului regiunii?

Serghei Melnicenco: evident că instabilitatea şi slaba creştere a exporturilor se resfrânge negativ asupra îndeplinirii bugetului şi angajamentelor sociale asumate de republică faţă de cetăţeni. Acestora le vine acum de două ori mai greu, pentru că de la 1 ianuarie s-au majorat tarifele la serviciile în comun. Ce-i drept, majorarea s-a făcut la coeficientul inflaţiei. Dar în acelaşi timp, salariile bugetarilor au crescut cu numai 6 la sută, în timp ce prognoza inflaţiei pentru acest an este de 12 la sută. Următoarea majorare salarială va avea loc abia în iulie, şi tot cu 6 la sută. Motivaţia ministerului economiei este că acum, în ianuarie, inflaţia nu e de 12 la sută, că inflaţia va creşte treptat în timpul anului şi va atinge acest nivel numai în luna decembrie.

Europa Liberă: Dle Melnicenco, cum se explică faptul că 30 la sută din producţia regiunii transnistrene au ajuns într-un an de zile să fie exportate pe malul drept al Nistrului?

Serghei Melnicenco
: această creştere nu înseamnă deloc că pe malul stâng s-au produs mai multe mărfuri care să fie vândute pe malul drept. Creşterea se explică prin anularea taxei vamale de 100 de procente impusă mărfurilor din Moldova. Respectiv, asta a stimulat contactele între agenţii economici din ambele regiuni, dar numai pentru că sunt avantajaţi de lipsa problemelor cu transportul, deoarece ştiţi că Transnistria întâmpină dificultăţi la importul şi exportul prin teritoriul său, prin urmare, aceste activităţi, mai ales exporturile, se fac prin prin teritoriul Moldovei. Sigur, distanţele cresc, iar logistica transporturilor se înrăutăţeşte. Pentru că, să zicem aşa, staţiile feroviare ucrainene şi cea de la Râbniţa sunt la numai câţiva kilometri, iar prin Nordul Moldovei drumul se lungeşte cu 200 de km. Între altele, din această cauză a avut mult de suferit uzina metalurgică, suportând pierderi şi la importul materiei prime şi la exportul producţiei.

Europa Liberă: ţinând cont de dinamica anului trecut, ce perspective are economia transnistreană în 2011?

Serghei Melnicenco
: suntem o regiune orientată spre export. Asta înseamnă că vom fi influenţaţi de tendinţele care există la nivel global sau cel puţin european. Se pare că deocamdată, nu există semne de ieşire din criză, dimpotrivă, experţii ONU spun că din cauza deficitului de hrană recesiunea economică s-a putea accentua şi ar putea urma un al doilea val al crizei. Resursele interne care au existat în Trasnistria au fost demult utilizate. Oricum vom depinde de tendinţele globale şi de situaţia din ţările care sunt principalii importatori ai producţiei noastre.

Europa Liberă: Înainte să obţină un regim de circulaţie liberă a cetăţenilor săi în Uniunea Europeană, Republica Moldova speră să înfiinţeze o zonă de comerţ liber cu ţările comunităţii europene. Acest lucru ar presupune, într-o perspectivă de 2-3 ani, eliminarea oricăror taxe la export a produselor moldoveneşti, inclusiv a celor transnistrene în Europa, cu păstrarea, însă, ca măsură de protecţie a pieţei interne, a taxelor de import. Cât de mult ar fi tentat Tiraspolul să colaboreze în accest sens, ţinând cont că exporturile transnistrene, din câte se ştie, le depăşesc pe cele ale malului drept al Republicii Moldova?

Serghei Melnicenco
: nu cunosc situaţia industriei şi exporturilor din Moldova, dar ştiu că în regiunea noastră există suficiente mărfuri care pot fi exportate, inclusiv în ţările Uniunii Europene, în corespundere cu standardele de calitate. Se ştie că un şir de întreprinderi transnistrene beneficiază, cu sprijinul Moldovei, de un regim preferenţial în comerţul cu Uniunea Europeană. Şi e necesar să spun că dinamica exporturilor în ţările CSI sau, să zicem, ale Uniunii Europene se schimbă în funcţie de condiţiile care sunt create întreprinderilor. Eu nu cred că conducerea regiunii şi elita businessului, din cauza unor momente politice, ar fi împotriva regimului preferenţial de export în Uniunea Europeană. Pentru că acolo nu există probleme nici cu plăţile, nici cu actele, nici cu repatrierea valutei, - mecanismul deja funcţionează. Dacă vor fi create condiţii şi mai favorabile pentru exportul mărfurilor transnistrene, asta va fi numai spre binele agenţilor economici, şi a populaţiei regiunii, şi a bugetului, şi ar putea contribui, în ansamblu, la găsirea unor puncte comune în chestiuni politice. Pentru că, oricum ai da, economia mişcă procesul politic.

Eu cred că realizarea unor proiecte umanitare cu Uniunea Europeană, cum sunt cele actuale privind reconstrucţia şi dotarea maternităţilor sau în alte domenii medicale, arată că în Transnistria se poate şi trebuie să se lucreze şi să fie găsit compromisul în asemenea chestiuni. Este foarte probabil că aceste proiecte umanitare au fost de încercare, să vadă dacă se pot sau nu face afaceri în regiune, inclusiv în domeniul economic. Şi eu cred că va exista o dinamică pozitivă, în sensul că aceste proiecte, în afara dimensiunii umanitare – de reconstrucţie a apeductelor în sate sau a celor medicinale şi ecologice, adică a celor în care dimeniunea politică este minimă, cu timpul ar putea să treacă şi în domeniul economic.

Europa Liberă: opinia invitatului ediţiei de astăzi, economistul din Tiraspol, Serghei Melnicenco.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------
În timp ce Uniunea Europeană propune Transnistriei, în calitate de ajutor umanitar, proiecte de reconstrucţie a unor obiective de menire socială, numărul lor se pare că este tot mai mic în fiecare an. Cel puţin aşa stau lucrurile în privinţa grădiniţelor de copii.

Multe familii se plâng că se confruntă cu problema înscrierii copiilor la grădiniţă. La Tiraspol chiar s-au format rănduri. Peste o mie de copii sunt în aşteptarea de locuri libere ca să poată să meargă la grădiniţă.

Cauza principală este închiderea mai multor grădiniţe în anii 90, când natalitatea populaţiei scăzuse drastic. Încăperile acestora au fost transmise unor ministere, aparatului administrativ sau unor gimnazii. În loc de 54 de instituţii preşcolare, acum în Tiraspol funcţionează numai 29 de grădiniţe. Acum, când acestea sunt din nou solicitate, se pare că nimeni nu se grăbeşte să le întoarcă, mai ales clădirile din centrul oraşului.

Şefa secţiei educaţie preşcolară din Tiraspol, Antonina Vorona, spune că grupele sunt supraaglomerate, iar numărul copiilor, în unele din ele, depăşeşte de două ori limita maximă.

Şeful comisiei pentru buget a sovietului orăşenesc Tiraspol, Valeri Zemleakov, spune că redeschiderea a două grădiniţe, spaţiul cărora fusese ocupat până acum de liceul ucrainean şi gimnaziul „Talentul” nu va fi în măsură să detensioneze situaţia.

Ministerele ecologiei şi securităţii se pare că încă nu sunt pregătite să elibereze spaţiul fostelor instituţii de învăţământ.

În timp ce autorităţile caută soluţii, părinţii şi odraslele lor lor continuă să aştepte grădiniţe de copii.

„Am aşteptat un an. Ne-au pus la rând. Sigur, ne-au propus: dacă doriţi acum, atunci numai nu în centru, ci pe Kirovsky sau la Borodinka sau în general pe la margine la Balka”.

„Umblăm la grădiniţă. N-am avut probleme. Soţul s-a ocupat de asta. Trebuie să prinzi rând chiar de la naştere. Este şi sfatul educatorilor”.

„Ne-am înscris prin cunoştinţe. Altfel, trebuie să prinzi rând chiar de la naşterea copilului. Se zice că rândul e doi ani”.

„Piciul nostru are 4 luni. Înscrierea se face după anul anşterii. Noi sperăm că reuşim să mergem la grădiniţă din octombrie”.


Europa Liberă: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.


Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG