Linkuri accesibilitate

Teleradio Moldova afectată de subfinanțare


Veaceslav Negruță (Ministrul de finanțe), Constantin Marin (Teleradio Moldova), Corina Fusu (Parlament)

Veaceslav Negruță (Ministrul de finanțe), Constantin Marin (Teleradio Moldova), Corina Fusu (Parlament)

IDIS Viitorul recomandă să se ia în calcul un sistem mixt de finanţare, bazat pe abonamente, granturi, alocaţii de la buget şi publicitate.

Finanţarea insuficientă de la bugetul statului poate să pericliteze mersul reformelor la compania publică Teleradio-Moldova, este concluzia unui studiu realizat de Institutul IDIS Viitorul. Conducerea companiei spune că banii de la buget ajung doar pentru salarii şi stingerea datoriilor moştenite, iar promisa retehnologizare mai curind că va rămîne doar pe hîrtie. În replică, Ministerul Finanţelor sugerează radiodifuzorului să-şi eficientizeze managementul, în condiţiile unui buget de austeritate.

Directia pe care a anunţat-o noua administraţie a companiei Teleradio-Moldova se arată a fi una pozitivă, dar lipsa unei finanţări pe potriva sarcinilor asumate ar putea stopa reformarea companiei promisa de autorităţi, estimează autorul studiului Veaceslav Berbeca.

Cornel Ciurea și Veaceslav Berbeca (IDIS Viitorul)
Veaceslav Berbeca: “Se formează un cerc vicios. Nu sînt bani – nu este calitate, nu este calitate – putem spune că obiectivele care au fost trasate pentru Teleradio Moldova nu sînt realizate întocmai. Aproximativ 70% din tehnologia companiei este învechită. Cu atît mai mult că din 2015 toate televiziunile din Europa Occidentală trec la sistemul digital. Dacă Republica Moldova nu reuşeşte să ţină pasul cu ultimele evenimente din Europa, ea se va confrunta şi cu probleme de natură tehnologică. Sistemul actual cu care e dotată Teleradio Moldova implică anumite cheltuieli anume din cauza faptului că elementele sale sînt învechite şi nu mai sînt folosite”.

Lipsa banilor nu este singura dificultate a companiei publice. Relaţia complicată, cum o defineste autorul studiului, cu organul legislativ al ţării agravează starea de lucruri. Chiar dacă administraţia radiodifuzorului naţional are libertatea să-şi elaboreze propriul buget, legislativul se ghidează de tainul pe care il poate acorda Ministerul de finanţe cînd votează bugetul naţional neglijînd necesităţile companiei.

Preşedintele Teleradio-Moldova Constantin Marin spune că banii alocaţi companiei din buget sînt doar pentru cheltuieli curente.

Constantin Marin: “Plafonul stabilit este 70 milioane 874 de mii. Această sumă este repartizată în exclusivitate pentru remunerarea muncii, contribuţiile aferente şi plata serviciilor prestate de către Radiocomunicaţii. Punct. Alte necesităţi ale Companiei nu sînt acoperite. Toate necesităţile comunale ale instituţiei sînt trecute pe seama veniturilor comerciale pe care noi le programăm în valoare de 32 de milioane. Dar nu avem nici o certitudine că această sumă va fi colectată. Prin urmare, chiar astăzi noi ne confruntăm cu o serie de dificultăţi, avem plăţi comunale în valoare de peste 1 milion de lei, iar pe cont avem doar 60 mii de lei. Prin urmare, vom intra în incapacitate de plată la energia electrică şi energia termică. Nu mai zic de dezvoltarea companiei”.

Din 2007 pînă în 2009 însă compania a acumulat 17 milioane de lei datorii faţă de întreprinderea Radiocomunicaţii, de care nu are cum să scape cu un buget auster, a mai notat preşedintele Teleradio-Moldova.

Iată care a fost replica ministrului finanţelor Veaceslav Negruţă: “Trebuie să luăm ca bază faptul că astea sînt disponibilităţile pe care ni le oferă bugetul. Pe de altă parte, să facem o evaluare, să vedem ce putem noi încasa din activităţile comerciale. Este adevărat şi un alt aspect: IPNA este o altfel de instituţie publică decît toate celelalte. Dar noi, ca excepţie, avem IPNA la finanţare. Pentru că IPNA este, pe de o parte, agent economic, iar pe de altă parte, instituţie publică cu finanţare de la buget”.

În afară de faptul că ar pereclita reformarea companiei publice, subfinanţarea ar putea afecta si promisa libertate editorială, a atenţionat Ion Bunduchi, directorul executiv al Asociaţiei Presei Electronice APEL: “Că poţi să-ţi organizezi activitatea atunci cînd ai finanţare suficientă, aşa cum cere Codul Audiovizualului. Dar dacă n-o ai, atunci oricum trebuie să mergi la putere şi să ceri bani. Şi puterea poate să-ţi spună că, în cazul în care eşti cuminte, poate se vor găsi bani, dar dacă nu eşti cuminte – bani nu sînt”.

Tocmai ca să excludă posibilitatea unei “ingerinţe” din partea statului în politica editorială a companiei publice Teleradio-Moldova, experţii recomandă să se ia în calcul introducerea unui sistem mixt de finanţare, bazat pe taxe de abonament, granturi şi alocaţii de la buget, şi bani cîştigaţi din publicitate.
XS
SM
MD
LG