Linkuri accesibilitate

Gh. Malic: nu poti cere de la un ofițer o calitate, cu atât mai mult ireproşabilă, atunci cand el are în procedură 40-60 de dosare.


Potrivit ministerului de Interne, pe parcursul anului trecut au fost intentate peste 330 de dosare penale pe numele politistilor. Tot mai multe voci sugereaza ca in ultimii ani imaginea Politiei s-a deteriorat drastic in parte datorita sistemului dar si a unora dintre angajatii MAI, iata de ce se impune reabilitarea imaginii urâte a acestei institutii. Si inca ceva: peste 6000 de dosare la comandă au fost iniţiate în perioada guvernării comuniste. Cine erau tinta acestor dosare si care a fost finalitatea lor? Cum poate fi imbunatatita imaginea politistilor? La aceste si alte intrebari vom cauta sa aflam raspuns de la Gheorghe Malic, şef al Departamentului urmărire penală.

Europa Liberă: Ce înseamnă un dosar la comandă?

Gheorghe Malic
Gheorghe Malic:
„Când vorbim despre un dosar la comanda, in primul rind am avut in vedere dosar pornit ilegal. Dosar pe parcursul administrarii caruia au fost diferite influenţe ilegale. Imixiuni in activitatea de urmarire penală. S-a simtit foarte mult influenţa chiar a politicului in cauzele penale, influenţa unor interese economice. De altfel, in anumite cauze problema urma a fi solutionata pe cale civilă in instantele judecatoresti, mai usor apelau la organele de urmărire penală. Astfel se solutionau litigiile in mod forţat, intrucât nici taxele de stat nu se achitau ş.a.m.d.

S-a simtit o influenţa asupra dosarelor din partea unor concurenti chiar si politici sau cineva care avea un post oarecare. Sau vreun concurent care putea sa mai faca nişte apeluri la cunoştinţele sale in organele de drept, intrucât pina la urma se alegea cu un dosar penal.

Europa Liberă: Eu am inteles din informatia dumneavoastră ca la raspundere penala a fost traşi ilegal mai mult de 3000 de persoane, cetateni ai Republicii Moldova. Alarmant este faptul ca majoritatea acestor persoane au fost retinute, asa cum spuneti si dumneavoastră, abuziv, li s-au efectuat perchezitii, li s-au sechestrat anumite bunuri, le-au fost interceptate telefoanele. Ziceati ca ţinta erau oponentii politici, potentialii oponenti politici, agenti economici – asta pentru ca guvernarea sau cei de la putere sa aiba undă verde in tot ce isi doreau, sau cum sa intelegem?

Gheorghe Malic:
Problema acestor dosare a fost subiectul unei comisii create in cazul MAI anul trecut, printr-un ordin al ministrului de interne. Am evaluat situatia, am analizat cauzele penale pe care au fost sentinte de achitare care au fost incetate din motiv de reabilitare, care se mai aflau pe rol la moment. Pe parcurs au fost la fel solutionate, pe motive de reabilitare. Deci, nu putem spunem la sigur că a fost un scop bine-chibzuit. In practica era totul altfel.

In vizorul organelor de drept fiecare se străduie sa-si raporteze mai bine lucrul său atunci cand cineva special il asteapta, daca stie ca politicul asteapta de la organele de drept o servire fidelă, loialitate. La un moment oarecare a apărut cineva care ar putea fi interesat in politic, imediat se raporta pina la cea mai inalta instanţă si dosarul se intorcea inapoi cu indicatii foarte si foarte stricte. Era la control fiecare pas. Cel mai drastic a fost atunci cand in mai multe cauze penale s-a implicat Consiliul Suprem al Securităţii de Stat, care, de fapt, nu avea nicio atributie in administrarea cauzelor penale, pentru că, conform legii, este o institutie acorda preşedintelui anumite consultatii in ceea ce priveste apărarea statului dar nicidecum imixiune in activitatea de urmărire penală.

Europa Liberă: Dar putem fi siguri ca de acum inainte astfel de dosare nu se mai intocmesc?

Gheorghe Malic:
Nu poti fi sigur, ba din contra: am invatat istoria pentru a preveni astfel de influenţe in viitor. Atâta timp cat legislatia procesuală, mai cu seama penală, şi cea penală-materială nu este perfectă, conţine in ea un şir de contradictii, goluri care permit o interpretare ambigulă, adica o aplicare dublă in functie de diferite circumstanţe, deci atâta timp nu au o siguranţă legală acei care infaptuiesc urmarirea penală si cei care infaptuiesc justiţia. Pe linga aceasta, daca este posibil de a-l influenţa, bineinteles că persoana merge pe cea mai usoara cale. Mai bine sa nu se opuna sistemului si sa faca ceea ce se cere de la el.

Europa Liberă: Tâlhăriile cu autori mascati sunt foarte multe in ultimul timp. A crescut infractionalitatea si impotriva patrimoniului. Spuneam si ieri, cand am discutat cu dumneavoastră, ca au sunat oameni de la Causeni, de la Briceni şi se plingeau de aceste cazuri neplăcute. Ce intreprindeţi pentru a stăvâli aceste vicii?

Gheorghe Malic:
Se intreprind toate masurile posibile si imposibile, dar vreau sa se inteleaga ca democratia, adica libertatea in gindire si actiuni presupune si o doza mai mare de riscuri de a-si realiza pretinsele libertati criminale. De altfel, in conditiile in care era un stat autoritar, fiecare se temea sa fie prins, fara sa-l intrebe daca este sau nu vinovat, tortură şamd. Când ajungeam, cauza era in judecata si era condamnat.

În conditiile in care se respectă legea, legea presupune niste garantii pe care le au chiar si cei mai obraznici infractori. De aceea, in primul rind se creeaza impresia ca ei si-au reanimat activitatea lor, dar noi intreprindem toate masurile in limitele in care avem posibilitate. Spre regret, nu avem acele mecanisme legale care ar trebui sa ne asigure posibilitatea realizarii procesului. Avem foarte multe probleme la compartimentul interceptarea convorbirilor telefonice. De altfel, dupa cauza Iordache versus Moldova, practic, Curtea Europeana ne-a pus pe brînci. Deocamdată nu avem modificari efective in această privinţă. Nu avem alte posibilitati, inclusiv chiar si tehnice, materiale, finanţare efectivă. Sunt supraincărcati ofiterii de urmarire penala, avind in procedura 50-60 de cauze penale, şi multe alte probleme.

Europa Liberă: Eu am retinut o declaratie pe care o făcea premierul Vlad Filat la acea şedinţă largita pe care ati avut-o la MAI. Premierul a acuzat ofiterii de urmărire penală ca inventează dosare ca sa majoreze artificial numărul acestora, si spunea ca e de dorit ca toate dosarele sa aibă finalitate. Unul din 2 sa fie pedepsit. Acesta ar trebui sa fie infractorul sau cel care a intentat dosarul neintemeiat.

Gheorghe Malic:
Nu este atit de explicită această concluzie. Nu vreau sa spun ca aceasta tot este o incercare de a ne influienţa. De altfel, legislatia actualmente prevede obligatiunea noastră, pe de o parte, de a proteja interesele pretinsei victime, pe de alta parte, de a proteja interesele persoanei suspecte. Vine victima la noi si cere: va rog sa porniti o cauza penală. Legislatia ne impune sa pornim dosarul penal atunci cand din cuprinsul sesizarii unui cetăţean rezultă o banuiala rezonabila ca a fost comisa o infractiune.

Ce inseamna o banuială rezonabilă este ceva relativ, nu există deocamdată o formulă matematică absolută. Prin urmare, noi suntem obligati sa pornim cauza penală, sa investigam efectiv argumentele partii vatamate, si dupa aceea, daca constatam că exista componenta de infractiune sa trimitem cauza procurorului si in instanţă. Daca nu – sa o incetam, este ceva firesc.

In lege este scris ca obiectul urmarii penale constituie administrarea probelor cu privire la existenţa sau lipsa infractiunii. Noi prin probe, in cadrul unui proces penal trebuie sa facem un raspuns foarte clar partii vatamate: domnule, doamnă, nu ai fost victima unei infractiuni, pentru ca dumitale iti pare ca daca vecinul s-a uitat chiorâş la tine inseamna ca aceasta a fost o tentativa de agresiune sexuală.

Europa Liberă: Se discuta foarte mult acum despre reformele care trebuie implimentate, astfel, incât cetăţenii sa recapete increderea in politie. Cat de realistă vi se pare această dorinţă a alianţei de guvernare de a reforma politia prin demilitarizare?

Gheorghe Malic:
Mai putin o sa ma refer la momentul demilitarizarii pentru ca nu este cea mai directă obligatiune a mea. Pentru minea este necesitatea reformarii sistemului procesual-penal, alta iesire nu avem. Asta si am declarat-o. Daca vom continua, si nu vom face o claritate in lege, atunci vom avea foarte multe probleme in viitorul apropiat. Se intreprind masuri in vederea reformarii institutionale, reformarii legale, dar scopul principal este micsorarea numarului dosarelor penale aflate in gestiunea ofiterului de urmarire penală ca sa putem asigura calitatea.

Vreau sa repet, nu poti cere de la un ofiter o calitate respectiva, cu atât mai mult ireproşabilă, atunci cand el are in procedura 40-60 de dosare. El pe luna nu are jumate de zi pentru a citi un dosar, nemaivorbind ca el trebuie sa-si planifice anumite masuri, sa le analitzeze, chibzuiască, sa le faca cu responsabilitate.

Europa Liberă: Dle Malic, vă mulţumim foarte mult. Eu as vrea sa ajungem sa uitam de bacurile care spun ca sunt 3 feluri de oameni: oameni buni, oameni răi şi poliţişti. Din cate inteleg din aceasta discutie, aveti mult de lucrat si in continuare, trebuie sapat adinc, si, cel mai important, din cate inteleg, este sa fie perfectata legislatia. Or, ca mecanismele sa functioneze avem nevoie de o lege bună.

Gheorghe Malic:
Da. Principalul este siguranţa fiecarui participant la proces.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG