Linkuri accesibilitate

Securizarea datelor personale folosite de instituţiile statului


Leonid Litra (IDIS Viitorul), Vasile Foltea (Centrul pentru protecția datelor personale)

Leonid Litra (IDIS Viitorul), Vasile Foltea (Centrul pentru protecția datelor personale)

Protecţia datelor cu caracter personal se regăseşte în planul de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu UE.


Cît de protejat este cetăţeanul de rînd cînd viaţa lui privată este în văzul tuturor: la magazin unde sînt camere de luat vederi, la serviciu unde angajatorul ştie fiecare pas de cum deschizi computerul sau chiar la policlinică? Astăzi Centrul naţional de protecţie a datelor cu caracter personal şi IDIS Viitorul au lansat o campanie prin care să mobilizeze opinia publică în ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal.

Autorii campaniei consideră că oamenii nu sînt informaţi suficient ca să-şi dea seama că riscă atunci cînd îşi lasă datele personale, mai ales copia buletinului, oricui le cere, sau cînd îşi deschid un cont pe o reţea de socializare şi îşi fac publică poza sau altă informaţie despre sine. Judecînd după unele cazuri care au ajuns de-acum în atenţia Procuraturii, consecinţele ar putea fi dintre cele mai nefaste. Spre exemplu, te-ai putea pomeni peste noapte că eşti proprietarul unei firme cu datorii sau că ai credit la o companie de leasing.

Cum rămîne însă cu datele colectate de instituţiile statului?

Statul este în drept să colecteze datele cu caracter personal, spune Vasile Foltea, directorul adjunct al Centrului pentru protecţia datelor personale, însă cetăţeanul trebuie să ştie că are dreptul să ceară mai multe informaţii de la autorităţi: „(Cetăţeanul) este în drept să ceară să fie protejat, este în drept să ceară informaţia cum sînt prelucrate şi nu doar cum dar şi ce măsuri de securitate sînt adoptate. Sigur că n-o să primească în detaliu informaţia despre măsurile de securitate dar o să primească informaţia unde se stochează, cum sînt prelucrate, sînt transmise altcuiva sau altui stat datele lui sau nu sînt transmise. ”

După părerea lui Vlad Gribincea, preşedintele asociaţiei „Juriştii pentru drepturile omului”, problema ar fi nivelul de securizare a bazelor de date folosite de instituţiile statului.

Vlad Gribincea: „Timp de 10 ani de zile, toate bazele de date cu privire la informaţia despre persoane, inclusiv Registru, au fost concentrate într-o singură bază de date, foarte mare, şi cel puţin din cîte ştiu eu această bază de date numită Acces este detaliată: cu cine este căsătorită persoana, cînd, buletinul, paşaportul, permisul de conducere, unde lucrează, telefonul de acasă etc. Şi această bază de date este pusă la dispoziţia foarte multor persoane, adică nu este suficient de securizată. Sînt atît de multe informaţii nenecesare, încît o persoană de rea-credinţă ar putea cu uşurinţă să folosească informaţia din baza de date în alte scopuri decît cele în care a fost ea creată.”

L-am întrebat pe juristul Vlad Gribincea cum se poate convinge cetăţeanul că datele sale cu caracter personal vor fi utilizate corespunzător?

Vlad Gribincea: „Asta şi este chestiunea că limitele în acest sens sînt foarte iluzorii. În primul rînd, scopul pentru care aceste baze de date pot fi folosite nu este clar stabilit în lege, persoana care are acces la aceste baze de date nu este clar ce răspundere poartă, numărul acestor persoane este foarte mare, şi în practică încă nu avem cazuri cînd cineva să fi fost tras la răspundere dintre autorităţi pentru folosirea improprie a datelor cu caracter personal din baza de date de stat.”

Recent presa a scris despre un student care a publicat pe blogul său informaţii din baza de date a Inspectoratului Fiscal de Stat, caz anchetat de Procuratură.

Protecţia datelor cu caracter personal se regăseşte în planul de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu UE. Aşa încît autorităţile sînt puse în situaţia să facă şi în acest domeniu regulă.
XS
SM
MD
LG