Linkuri accesibilitate

Bruce Jackson (Democrații în tranziție): Cred că Parteneriatul Estic este cea mai bună definiţie pe care o avem despre locul Moldovei din punct de vedere regional.


Vasile Botnaru a stat de vorba cu Bruce Jackson, fondatorul proiectului Democraţii in tranzitie şi unul dintre cei mai activi militanţi conservatori americani pentru democraţie in spaţiul fostei Uniuni Sovietice. Bruce Jackson este un critic activ al politicii Rusiei in regiunea din imediata ei vecinătate şi membru fondator al comitetului Statelor Unite pentru NATO. Unde plasează el Republica Moldova, în acest moment, pe harta democratica a regiunii ?

Bruce Jackson: În ultimii 20 de ani s-a tot pus întrebarea care este locul Moldovei în sistemul european, sau in sistemul ce asipra sa devina european. La început s-ar fi putut crede că Moldova este asemanatoare ţărilor baltice, un fel de provincie captivă. Dar aceasta percepţie nu a durat mult, daca imi amintesc bine. Apoi s-a spus ca Moldova e mai degrabă ca un fel de republica post iugoslavă, ca o ţară balcanică. Şi au fost o multime de discutii legate de amplasarea Moldovei în înţelegerea de la Salonic legata de fosta Iugoslavie, in politica Balcanilor de Vest, ceea ce ar fi garantat o abordare asemanatoare cu cea pentru restul Balcanilor, apoi aceasta perspectiva a stagnat.

Au fost probabil dezacorduri romano-moldoveneşti şi apoi s-a discutat mult despre conflictul îngheţat pe care il are Moldova şi problemele cu Rusia, ceea ce o apropiau mai mult de situatia din Osetia de Sud, Abhazia, Nagorno Karabach şi apoi au fost o mulţime de discutii că de fapt Moldova este parte a regiunii Marii Negre, parte a înţelegerii GUAM şi a altor instituţii regionale.

Părerea mea personală este că toate aceste abordari sunt numai parţial corecte. Nu cred ca Moldova este la fel ca Georgia, sau ca Armenia sau ca ţările baltice, care sunt membre depline ale NATO şi Uniunii Europene şi care vor fi incluse cît de curînd in sistemul nordic. Cred ca programul Parteneriatului Estic este cea mai buna definiţie pe care o avem astazi despre natura locului în care se plaseaza Moldova din punct de vedere regional. Si aceasta este strategia estica a Occidentului.

Acum este o strategie foarte limitată, care a fost construită, dar cred că vom vedea aici mai intii o tranzie economica, şi nu o aderare la NATO, ca in alte cazuri, va fi o integrare (in structurile occidentale) prin asociere, mai apropiata de cea a Finlandei, cred că ne apropiem de momentul în care sa vedem mai limpede pozitia ei. In ceea ce priveste al doilea aspect al întrebarii, de ce apropierea de valorile şi institutiile occidentale a Moldovei nu a fost mai rapida. Pentru ca nu a fost usor! Ani de zile ţara a fost condusa de partidul comunistilor, 8 ani în care nu s-au facut paşi în aceasta direcţie, Voronin respingind propunerea europeana şi a scos ţara din diferite programe şi a continuat sa faca probleme Kievului, Moscovei şi Bucureştiului. Aşa ca nu au fost facute progrese timp de doua decenii..

Bruce Jackson a fost întrebat de Vasile Botnaru daca atunci cînd se vorbeşte despre tranziţiile catre democraţie, ce este determinat – factorul geografic, mentalităţile, care element este cel mai important?

Bruce Jackson: Nu cred că putem spune unul sau altul, cred ca vorbim despre o combinaţie. Vorbim despre adoptarea unor valori comune impărtăşite de Occident, vorbim de valori politice comune, şi daca privim către ţările baltice, acolo nu este nici o îndoială ca acolo au fost (in perioada post sovietica) democraţi europeni la putere şi in perioada sovietica, balticii au fost îndepărtaţi de valorile europene prin puterea armelor.

Cind vorbim despre Moldova, vedem o ţara mică, mai asemanatoare cu Albania, o ţara care este înconjurata de puteri mari care au dorit sau au avut nevoie de o Moldova ca de o zona tampon, au făcut o mulţime de jocuri peste capetele moldovenilor, de la inceput, cind s-a vorbit despre auto determinare. Afinităţile dintre ţările nordice cu cele baltice le-au dat acestora din urma un sprijin însemnat, începînd de la ajutoarele financiare şi pina la contactele umane dintre ele, încă din 1991, pina la investiţiile străine şi aşa mai departe.

Se pare că şi Uniunea Europeană are priorităţile ei. După prabuşirea Uniunii Sovietice susţinerea planului nordic german a fost lucrul cel mai important. Cind ai Germania, Polonia si Rusia trebuie mai intii sa te asiguri ca nu ai acolo un cîmp de lupte, asta dacă ne amintim de Napoleon şi de campaniile sale. Era esenţial dupa unificarea Germaniei că acea regiune trebuie sa fie linistită. Şi odata ce devenea astfel, abia atunci puteai sa iti indrepţi atenţia spre o altă zona europeana unde ar putea să apară saminţa unui conflict şi zona asta a fost cea balcanica, cu instabilitatea ei şi războaiele din ʼ94 şi pînă în 1999.

Atunci pacificarea Balcanilor a devenit prioritară. Si de aceea, a existat al doilea val al extinderii care a implicat Sud Estul Europei - Romania, Bulgaria şi în comunicatul de la Salonic s-a vorbit numai despre ţările balcanice Si abia cind ai terminat toata treaba in aceste doua zone cu potenţial periculos din Europa, începi să te întrebi, acum, ce facem cu.. restul ? Si acum am început să vorbim despre revoluţiile colorate, despre schimbările posibile din Moldova. Toate aceste discuţii au început prin anii 2000 şi a început o activitate mai susţinută în aceasta zona şi îmi amintesc că am scris atunci, că, odată ce Marea Baltica devine un lac european şi sistemul adriatic devine un lac european, urmatorul lac european va fi Marea Neagră. Si în aceasta regiune vom vedea schimbari în urmatorii 10 ani şi mai departe şi de aceea dezbaterea s-a întors către Turcia, Georgia, Ucraina, bazele ruseşti din Crimeea şi cea mai aproape este acum Moldova.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG