Linkuri accesibilitate

V. Cartiră: „am depozitat peste 2 mii de tone de deşeuri de zeci de ani acumulate în jurul satului; în locurile acestea am sădit două parcuri”.


A fost o dată un sat cu şase mii de locuitori care obişnuiau să ducă gunoiul de pe lângă casă în locuri neautorizate, cum ar fi râpa satului. Nemulţumit, primarul localităţii a găsit o soluţie pentru a-i dezvăţa pe oameni de obişnuinţa păguboasă. Într-o zi, mai marele satului a înfiinţat o întreprindere de salubrizare a satului. Cum funcţionează aceasta şi dacă a avut priză la săteni aflăm de la Vasile Cartiră, primarul de Sireţi.

Europa Liberă: Dle primar, cui i-a venit ideea de a deschide o întreprindere de salubrizare în sat?

Primarul Vasile Cartiră
Vasile Cartiră:
„Ideea, ca atare, referitor la crearea unui serviciu de salubrizare am preluat-o din România şi aflându-mă într-o localitate am văzut cum lucrează la dânşii serviciul de salubrizare şi aşa m-a impresionat că mi-am pus scop să fac şi eu aşa în sat la mine”.

Europa Liberă: Dar în ce localitate aţi fost?

Vasile Cartiră:
„În Târgul Mureş am fost cu o delegaţie de primari din raion şi am fost în satul Ţopa. Taman în momentul ista serviciul de salubrizare lucra”.

Europa Liberă: Ce va impresionat?

Vasile Cartiră:
„Anume modalitatea cum selectează ei deşeuri din gospodăriile particulare, cu europubelă, cu maşini specializate, mai în scurt un lucru de performanţă cum trebuie să fie şi aşa cred că sperăm că va fi şi pe viitor.”

Europa Liberă: În ce an a fost dle primar?

Vasile Cartiră:
„Asta a fost în anul 2008, a fost lansat în Republica Moldova programul transfrontalier România-Moldova. Pentru localitatea noastră, fiind o localitate de şase mii de locuitori, am procurat 1200 de europubele de o capacitate de 240 de litri. Am procurat o unitate de transport specializată, o autogunoieră”.

Europa Liberă: Dle primar, dar europubelă ce înseamnă?

Vasile Cartiră:
„Este o lădiţă de masă plastică pe rotiţe care se instalează la fiecare gospodărie în particular. Lădiţa e cam puţin spus, e foarte comodă, trebuie să o vedeţi, e destul de încăpătoare”.

Europa Liberă: Şi cât de des vine maşina şi ia gunoiul?

Vasile Cartiră:
„O dată în două săptămâni maşina vine şi ridică pubela, o descarcă în autospecială, pubela se întoarce înapoi, goală, şi aşa o dată în două săptămâni. Pentru asta populaţia chită câte 30 de lei lunar”.

Europa Liberă: Aţi fost optimist de la început sau vi s-a părut cam imposibil de realizat atunci?

Vasile Cartiră:
„E o întrebare interesantă. Şi până la momentul de faţă nu îmi vine a crede că o putut fi realizată. Din punct de vedere teoretic am fost pesimist, că nu o să se primească, încerc dar nu o să se primească. Totuşi, a luat foc!”

Europa Liberă: În astfel de iniţiative ce contează mai mult banii, finanţarea sau iniţiativa civică?

Vasile Cartiră:
„Iniţiativa! Bugetul primăriei absolut nu prevede investiţii capitale, construcţii capitale, construcţii de infrastructură. Tot ce vrem să facem noi în sat putem să facem dacă atragem investiţii din afara bugetului. Într-un fel am ştiut din capul locului că la acest proiect au să depună cerere foarte multe primării şi nu numai primării, dar asociaţii obşteşti, consilii raionale. Într-un fel m-am gândit că să-i uimesc pe evaluatori despre ideea solicitării proiectului. Multe idei am avut dar am hotărât să fac o asociaţie, o întreprindere de colectare a deşeurilor de tip european”.

Europa Liberă: Cu câţi săteni aveţi încheiate contracte?

Vasile Cartiră:
„Până la momentul actual avem undeva până la 30 % încheiate contracte dar asta este un procent care în fiecare zi creşte”

Europa Liberă: În sat, oamenii plătesc câte 30 de lei pentru maşinile care le duc gunoiul de lângă poartă, ceea ce înseamnă vreo 10 pâini. Cum i-aţi convins, după ce ani de zile au fost obişnuiţi să ducă gunoiul la râpă?

Vasile Cartiră:
„A fost aşa o idee că tot ce e nou este interesant şi ceea ce e nou, este aşa o tendinţă la moldoveni: da de ce şi eu să nu particip la aşa inovaţie în sat? Din principiul acesta am şi iniţiat. Cu toate că v-aş spune că am trei categorii de pupulaţie în sat: populaţie activă, tânără, dornică de a implementa şi de a se bucura de ceea ce este modern. Este populaţie care mai stă la îndoială, e bun, nu e bun, las să văd ce vor face alţii. Şi este populaţie conservatistă: e bine aşa cum o fost, de ce trebuie să-mi bat eu capul şi pentru altceva. În acest proiect au fost prevăzute şi lucrări de lămurire pentru a conştientiza că organizarea a colectării deşeurilor şi a le transporta este un lucru necesar nu pentru că aşa e moda, dar pentru că este sănătatea noastră şi a copiilor noştri”.

Europa Liberă: Oamenii sunt conştienţi că mediul poluat înseamnă sănătate în pericol?

Vasile Cartiră:
„În ultimul timp, da. Nu numai pentru că esre o necesitate, dar şi statistica ne spune. Am făcut noi o analiză, pe an ce trece bolile provocate de poluarea mediului sunt în creştere. Aceleaşi boli de tuberculoză şi aceleaşi boli gastro-intestinale, etc.”

Europa Liberă: Dle primar, au încercat primarii din alte localităţi să apeleze la serviciile dvs?

Vasile Cartiră:
„La moment, avem încheiete contracte cu patru sate din raion care au solicitat să le prestăm servicii de salubrizare. Avem, iarăşi, solicitări din două sate care s-au adresat să le prestăm aşa servicii. Durabilitatea proiectului este.”

Europa Liberă: Dle primar, sondajele arată că învăţătorii, medicii, preotul au mare influenţă în comunităţile mai mari şi mai mici. Aţi încercat să apelaţi şi la ei?

Vasile Cartiră:
„Primarul de sinestătător nu poate acest lucru să îl facă. De aceea în ajutorul primăriei, în ajutorul satului am apelat anume la inteligenţia satului, profesori, educatori de la grădiniţă. A fost implicată şi Biserica desigur. Am editat broşuri de lămurire, de conştientizare. Adunare generală a satului referitoare la necesitatea creării serviciului de salubrizare şi a necesităţii lucrului acesta de făcut în localitate”.

Europa Liberă: Pentru organizatorii campaniei „Hai Moldova”, care îşi propune să mobilizeze oamenii din mai multe localităţi să curăţe terenurile de gunoi într-o singură zi, ce sfaturi aţi avea?

Vasile Cartiră:
„La noi în fiecare an se petrece ziua înverzirii şi a sădirii unui copac. Noi lucru acesta îl facem an de an, dar nu-i destul. Asta e un 5 sau 10 procente să spunem. Ce mă bucură foarte mult că în proiectul acesta ni s-a acceptat să lichidez practic toate gunoiştile neautorizate din jurul satului.

Am transportat şi am depozitat peste 2 mii de tone de deşeuri de zeci de ani de zile acumulate în jurul satului. În locurile acestea am sădit două parcuri, am pus indicatoare că aceste locuri au fost curăţite cu suportul Uniunii Europene în cadrul proiectului transfrontalier. Şi mă bucură faptul că trecând în fiecare săptămână pe la locurile acestea unde au fost gunoişti, ca să văd totuşi rezultatul la munca noastră. Nici în una nu am găsit o grămadă de gunoi – înseamnă că este rezultat!”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG