Linkuri accesibilitate

Grija pentru beletristică? Grija pentru fidelizarea cititorilor de ziar? Opiniile Stelei Mihailova (Adevărul), Gheorghe Erizanu (Cartier) și Mirei Tănase (Timpul).


Sub titlul „Dumping pe piaţa de carte chişinăueană”, Radio Europa Libera a difuzat acum doua zile o relatare semnată de Lucia Diaconu a cărei tema era efectul asupra pieţei de carte din Republica Moldova a campaniei de marketing a ziarului Adevarul, campanie în care cititorii ziarului primesc şi o carte ieftină, odată cu cumpărarea ziarului.

Ziarul Adevarul de astazi revine şi el asupra subiectului şi sub titlul „La solicitarea domnului Vlad Plahotniuc”, Europa Libera este criticată pentru că în relatarea noastră, nu era exprimat şi punctul de vedere al Holdingului Adevarul, ziarista vorbind doar cu un distribuitor de carte şi cu un editor de la Chişinău.

Suntem de acord că jurnalistul Europei Libere trebuia să insiste să obţină şi opinia celor de la Adevarul şi considerînd subiectul de interes pentru public şi pentru cititorii de carte şi pentru ascultătorii postului nostru de radio, revenim astazi asupra subiectului.

In studioul Europei Libere s-au aflat, la invitaţia lui Radu Benea, Stela Mihailova, director general la ziarul Adevarul, ediţia pentru Moldova, Gheorghe Erizanu, directorul editurii Cartier şi Mira Tănase, director comercial la ziarul Timpul din Chişinău, care şi el a avut şi are o campanie publicitară asemănătoare cu cea a Adevarului.

Stela Mihailova:
„Tradiţia cititului în Republica Moldova a început să dispară. Ţin minte, că părinţii îmi povesteau şi noi toţi ştim, că şedeau şi citeau cărţi noaptea la lumina lumânării. Asta nu mai este.

Scopul nostru a fost de a reanima cititul, să ziccem aşa, şi de a întoarce tradiţia asta a cititului. Evident, că în situaţia economică în care ne aflăm, oamenii au început să nu mai cumpere cărţi, deoarece cărţile sunt la un preţ destul de mare. De asta am ieşit pe piaţă şi cu o ofertă de carte pentru de la cititorii cei mai micuţi, care doresc să citească şi ar fi bine să aibă cultura asta de mici, de a citi cărţi, până la cei mari.”

Europa Liberă: Bine, dar intraţi în concurenţă cu editurile. V-aţi gândit şi la asta, sunt sigur.

Stela Mihailova:
„De fapt, scopul nostru nu este de a atenta la afacerea altor edituri. Scopul nostru este cititorul. De a-i oferi cititorului la un preţ avantajos, la un preţ, care-l ţine buzunarul lui, să poată citi o carte bună, de o calitate net superioară.”

Europa Liberă: Deci, în capul mesei este pus cititorul, ca să îneleg aşa. Haideţi, s-o întrebăm pe Mira Tănase, de la ziarul Timpul, publicaţie care o experienţă de mai lungă durată decât Adevărul în asemenea campanii. Până acum ce aţi reuşit? Şi am înţeles, campania iniţială, care însemna mai multe cărţi vândute împreună cu ziarul pe săptămână, s-a redus din intensitate. Ne puteţi spune de ce?


Mira Tănase:
„Da, bună ziua, în primul rând. Mulţumim de invitaţie la o astfel de discuţie. Noi în anul 2009, atunci când am demarat acest proiect împreună cu editura Litera, cu care noi lucrăm, am simţit o nevoie a cititorului într-o perioadă, să spunem, financiară mai slabă, de a-i oferi cărţi la un preţ mai mic. Noi am avut o experienţă bună pe parcursul acestui an şi jumătate, de când am demarat proiectul. Şi din discuţiile directe cu editura, cu care noi lucrăm, am constatat, că vânzările au crescut atât la ziar, cât şi în librărie la cărţi.

Oamenii cumpărau nu doar ziarul împreună cu cartea, dar mergeau şi la librărie şi căutau anumite cărţi. Noi am avut mai multe colecţii din 2009 până acum. Pentru noi a fost o experienţă bună. În prima fază, bineînţeles, a fost una mare. Pe parcurs poate s-a mai diminuat puţin, dar asta cred, că a depins foarte mult şi de colecţia pe care am avut-o de fiecare dată împreună cu ziarul.”

Europa Liberă: Să-l întrebăm şi pe domnul Erizanu, ca editor. Aţi simţit, că au crescut vânzările de carte în librării?

Gheorghe Erizanu:
„Eu nu. Dar explic chestia - vânzarea de carte nu are nimic comun cu campania ziarului Timpul şi mai nou, a ziarului Adevărul. În 2009 vânzările au scăzut, dar a fost o scădere fiindcă criza a lovit librăriile în octombrie 2008. În 2010, ieri mă uitam, rezultatele sunt undeva cu 10 la sută mai mari decât în 2009. Dar au fost mai multe componente. Eu am impresia, că nu asta contează, fiindcă şi unul şi altul, noi vorbim despre grija pentru cititor.
Gheorghe Erizanu


Editorul tot are grijă pentru cititor, dar campaniile de genul ăsta nu sunt pentru cititor. Şi sunt două campanii distincte. Ceea ce a făcut Timpul cu editura Litera şi ceea ce face Adevărul cu editura Adevărul îs două chestii diferite.

Pentru prima dată, atunci când tirajele la ziare au scăzut drastic în Spania, mi se pare prima dată, sau Italia, în ţările unde mogulii presei domină cam după acelaşi model ca şi în România, au venit, fiindcă în cadrul unui concern exista şi ziar, şi un cotidian, şi un săptămânal, şi o editură, şi un post de telviziune sau câteva, şi un post de radio, sau cum e în Italia – unde piaţa e dominată de Berlusconi categoric. Aici au reuşit aceste vânzări carte-ziar, ca să crească tirajul ziarelor. În fond ăsta a fost scopul acolo.

În cazul editurii Litera şi a ziarului Timpul - eu nu ştiu cu cât a crescut tirajul Timpului, dar Litera a găsit o modalitate de a vinde cartea. Ea a participat în astfel de vânzare a cărţii şi în România, fiindcă în proiect, practic, sunt doi concurenţi – şi Adevărul, şi Litera a concurat şi în România. Adică, noi aici suntem al câtelea judeţ din România, după experienţa de acolo. O parte din cărţi, care nu s-au vândut acolo, au ajuns aici. Asta e altă discuţie, pe mine nu mă interesează în mod special. Dar ideile sunt diferite. Acolo a fost interesul ca să vândă Litera cartea. Eu nu ştiu, cu cât a crescut tirajul Timpului, poate ne spune doamna Tănase.

În cazul Adevărului scopul este altceva – este încercarea de a se impune pe o piaţă, care nu are tradiţii de cotidian. O piaţă care, practic, nu există. Parcă lume este, parcă totul este, parcă ţară este, parcă nu-i ţară, parcă sunt cititori, parcă nu sunt cititori. Parcă mogulii vor să vine pe piaţa asta, parcă nu vor să vină.

Ceea ce a făcut Adevărul în România, este faptul, că a reuşit să meargă pe tabula rasa. Practic, editorii au fost înlăturaţi. Lovitura acolo a fost, de fapt. Aici editorii nu sunt atât de puternici ca să domine piaţa. Cum scoteau câteva cărţi, aşa şi vor scoate în continuare. Noi nu putem vorbi de o piaţă firească şi viguroasă editorială din Republica Moldova. Noi suntem încă în perioada incipientă. Ceea ce mă deranjează, e că n-ar trebui să se vorbească atât de mult de grija faţă de citititor.”

Europa Liberă: Deci, Dumneavoastră consideraţi, că cititiorul, de fapt, este marginalizat?

Gheorghe Erizanu:
„Nu, cititorul nu este marginalizat. Cititorul are grijă de el singur.”

Europa Liberă: Doamnă Mihailova, Dumneavoastră sunteţi de acord? Nu sunteţi de acord? Ce aveţi de comentat?

Stela Mihailova:
„Oricum, noi nu suntem primii care am venit cu ofertă de carte pe piaţă. Şi în momentul în care am venit pe piaţă cu un ziar, de ce să nu venim şi cu o carte? Mai ales că în Republica Moldova cititorii trebuie să citească şi în limba română. Cărţile în română sunt foarte solicitate. Replica mea ar fi, că pe lângă carte, evident că se vinde şi ziarul, dar omul trebuie să fie informat ce se întâmplă în ţară. Ce se întâmplă nu doar în ţară ca politică.

Noi încercăm să intrăm în casele oamenilor, să vedem ce probleme au ei. Mai multe detalii. Nu văd de ce se axează domnul Erizanu atât de mult pe partea asta, că este un interes de a vinde şi ziarul.”

Gheorghe Erizanu:
„Asta în primul rând trebuie să fie. Adică ziarul Adevărul a apărut iniţial ca ziar. Ca să câştige piaţa în România a reuşit să se impună prin banii domnului Patriciu şi printr-o campanie foarte agresivă de promovare. Ceea ce e bine. Eu nu zic că e rău. E foarte bine.

Problema este alta – aceste vânzări carte-ziar, de exemplu, în ţările anglo saxone şi în Franţa, unde asociaţia editorilor este foarte puternică, aşa ceva n-a mers, fiindcă editorii şi-au apărat interesele. Da, pe perioadă scurtă este foarte bine pentru toată lumea, poate cu excepţia editorilor.”

Europa Liberă: De ce nu ar merge atunci şi în Republica Moldova o asemenea formulă? De ce nu ar avea de câştigat cititorul?

Gheorghe Erizanu:
„Bine, ea va merge, indiferent ce vom discuta noi. Fiindcă editorii nu au atâţea bani, câţi are domnul Patriciu. Toţi editorii luaţi la un loc.”

Mira Tănase:
„Dacă mi se permite, aş dori să spun ceva, care pentru noi a fost foarte important de la început. Ziarul Timpul, în 2009, atunci când a demarat proiectul comun cu editura Litera, era deja de opt ani pe piaţă. Noi chiar ne-am gândit atunci la cititorii noştri şi ne gândeam la o variantă, la o modalitate de a-i oferi o carte la un preţ mai redus, decât l-ar găsi în librării. Noi nu ne-a gândit strict să creştem tirajul. Bineînţeles, că asta a venit ulterior, pentru că cititorul nostru a avut un interes pentru o carte în limba română. Noi suntem ziar de limbă română.”

Gheorghe Erizanu:
„Doamna Tănase, dacă nu vă supăraţi, spuneţi-mi, vă rog frumos, cartea Dumneavoastră ajunge în sate? Sau cei care sunt abonaţi la ziarul Timpul primesc şi cartea?”

Mira Tănase: „Abonarea nu este.”

Gheorghe Erizanu: „Dumneavoastră vă referiţi, atunci când a fost campania, a mers doar în oraşe, da?”

Mira Tănase: „Doar în oraşe şi a mers la vânzare împreună cu ziarul, nu la abonare. Noi nu am condiţionat omul, cititorul să se aboneze la ziar şi să plătească suplimentar pentru carte. Am lăsat la latitudinea lui să decidă, dacă vrea să cumpere şi o carte împreună cu ziarul.”

Gheorghe Erizanu: „Nu, că eu mă gândeam altceva, adică în oraşe librării, de rău, de bine funcţionează. Cititorul de la oraşe este avantajat. Dacă ne gândim la cititorul de la ţară, ca să ajungă cartea la cititorul de la ţară. Iată poate Adevărul prinde şi face pentru abonaţi în felul ăsta. Şi dacă vă gândiţi atât de mult la cititor, atunci poate faceţi şi prin sistemul de abonare.”

Mira Tănase: „Atunci, când am avut cititori, care au dorit să se aboneze la ziar şi totodată să cumpere carte, noi am făcut în aşa fel, încât să fie posibil oriunde în Republica Moldova ar fi fost acel cititor al nostru, care a vrut ziar şi a vrut şi carte pe lângă.”

Gheorghe Erizanu:
„Adică, Dumneavoastră susţineţi că scopul a fost doar cititorul, ca şi colega Dumneavoastră de la Adevărul, da?”

Mira Tănase: „Noi am văzut modelul în România, în momentul în care în România s-au vândut zeci de milioane de cărţi.”

Gheorghe Erizanu:
„Corect, dar în România mai este şi experienţa Cotidianului.”

Mira Tănase: „Da, Cotidianul a fost primul în 2006 care a apărut în România împreună cu carte. Eu pot să vă spun, că proiectul nostru aşa cum a fost demarat, noi l-am continuat, chiar dacă vânzarea de carte propriu-zisă poate la un moment dat, au fost momente în care a scăzut. Dar per total noi am fost avantajaţi de acest proiect. Atât noi, cât şi editura Litera cu care noi lucrăm.”

Europa Liberă: Domnule Erizanu, aş vrea să vă întreb, dacă nu consideraţi, că şi editurile poate ar trebui să-şi schimbe strategiile de marketing, de promovare? Ca să facă faţă iată, intervenţiei unor alţi concurenţi.

Gheorghe Erizanu:
„Categoric editurile trebuie să-şi schimbe strategiile.”

Europa Liberă: Şi credeţi, că nu vor reuşi să facă faţă din cauza unui dumping, cum a numit cineva din editori această situaţie? Sunteţi de acord cu acest punct de vedere?

Gheorghe Erizanu:
„Bine, în cazul în care, de exemplu, trei albume ale editurii Cartier stau într-un port din Germania din cauza, că aceste trei albume au fost scoase cu aceleaşi nume, dar scoase într-un tiraj de 40 de mii de Adevărul. Şi noi am preferat să pierdem jumătate de bani, decât o sută de procente din bani. Este o lovitură pentru editură.

Eu sunt jerfa Adevărului din România, categoric, financiar. Fiindcă noi concuram cu aceleaşi albume şi ei au scos o serie, bine, altfel poate, nu atât de voluminoase, nu atât preluat textul şi imaginea de la o editură internaţională mare, dar nu contează. Adică, piaţa a fost făcută varză. Eu nu mai aveam nici o şansă să vin cu aceste albume.”

Europa Liberă: Bine, ziceţi Dumneavoastră, credeţi că în actualele condiţii, în care activează editurile, nu există suficientă reglementare, care să protejeze editurile mici?

Gheorghe Erizanu:
„Categoric. Categoric nu există, pentru că editorii mari din România... Eu nu vorbesc de editurile din Republica Moldova, fiindcă eu privesc piaţa de carte românească ca un tot întreg. Faptul că noi vindem carte românească la Chişinău, sau la Bucureşti e acelaşi lucru pentru mine.”

Europa Liberă: Şi care ar fi soluţia atunci? Să vină statul şi să subvenţioneze tirajele mici?

Gheorghe Erizanu:
„Eu sunt categoric împotriva intervenţiei statului în editarea cărţilor. Statul poate să achiziţioneze, poate să participe la achiziţia de carte, dar nu poate să intervină în felul ăsta. În România editorii nu s-au protejat tot dintr-o zgârcenie. Dintr-o lăcomie a editorului. Fiindcă atunci când... eu nu vorbesc doar de ziarul Adevărul.

Ziarul Adevărul a mers pe altă metodă – ei şi-au creat propria editură şi a mers cu propriul ziar. Celelalte ziare, Cotidianul şi Jurnalul Naţional, şi câteva ziare mai sunt, şi Felicia, mi se pare că revista Felicia, mai nou Gazeta Sporturilor, preiau cărţi de la editorii deja care există.

Şi în felul ăsta, în momentul când s-a încheiat un contract între o editură, unde directorul general al acestei edituri este şi preşedintele asociaţiei editorilor, normal că nu a fost nici o intervenţie din partea asociaţiei editorilor.

În Republica Moldova, Uniunea editorilor din Republica Moldova poate nu este atât de puternică, sau nu este un jucător atât de important, ca să-şi apere editorii de aici. Dar mecanismul, dacă este un program de promovare şi o încercare de a penetra piaţa din Republica Moldova pe o perioadă scurtă, atunci este ok. În felul acesta editorii vor avea un duş rece şi vor depune eforturi.

Eu vă spun încă o dată, că ceea ce a urmărit Litera şi Timpul şi ceea ce urmăreşte Adevărul e cu totul altceva. Sunt două chestii complet diferite. Dacă e pe o perioadă lungă, în care Adevărul vrea să devină jucătorul unic pe piaţa de carte din Republica Moldova şi pe piaţa mass media, atunci acoperirea cu interesul faţă de cititor nu ţine. Depinde care sunt scopurile, până unde se opreşte.”

Stela Mihailova:
„De fapt, din start am vorbit care sunt scopurile – scopurile sunt de a aduce cartea de limba română pentru cititori, la un preţ accesibil.”

Gheorghe Erizanu:
„Sunt scopuri declarate. Dumneavoastră aduceţi, de exemplu, o sută de titluri de cărţi. În librăriile Cartier, de exemplu, există 20 de mii de titluri de carte. Şi normal, că sunt cărţi, care nu pot fi găsite la Adevărul şi nu au cum să fie găsite, fiindcă în fond Adevărul vine cu literatură unde drepturile de autor nu există, sau e vorba de bun public. E vorba de literatura clasică. De exemplu editura Cartier şi-a sistat seria Cartier-clasic din simplul motiv, că a venit Adevărul. Iar eu sunt iarăşi lovit.”

Europa Liberă: Bine, toată lumea, îmi pare, că e de acord, că spunea - în fruntea mesei trebuie să stea interesul cititorului.

Gheorghe Erizanu:
„Nu vă supăraţi, eu nu am grijă de cititori. Pe mine mă interesează cartea şi mă interesează literatura.”

Europa Liberă: Şi atunci există vreo soluţie pentru a împăca aceste interese divergente?

Gheorghe Erizanu:
„Bănuiesc, că cereţi de la mine soluţia, pentru că Adevărul şi Timpul au soluţia, ei au venit deja cu o soluţie.”

Europa Liberă: Ei au venit, dar editurile deocamdată văd că nu reuşesc.

Gheorghe Erizanu:
„Editorii vor fi nevoiţi să caute alte soluţii. Fiindcă eu nu cred că statul va apăra vreo dată editorii. Noi cu mare greu încercăm să modificăm legea activităţii editoriale, făcute în timpul guvernării comuniste, în care editorii privaţi erau priviţi ca cenuşărese şi existau doar editorii de stat. Şi acest proiect de lege încă este în discuţie, adică nici nu a ajuns pe mesele parlamentarilor. Modificările au fost făcute în 2008, noi acum suntem în 2011.

Eu nu sper şi nu cred că statul se va implica. Adică, ziarul Adevărul şi Timpul pot să-şi exercite campaniile de promovare a lecturii şi grija faţă de cititor mult şi bine, nici o problemă. Ceea ce văd eu, e că editorii, eu cel puţin, trebuie să ne schimbăm politica editorială şi să trecem la alt fel de carte decât am scos-o până acum. Dar asta înseamnă, că literatură clasică noi nu vom putea scoate. Şi atunci, peste doi ani, sau peste trei ani, când nimeni nu va mai scoate literatură clasică o să vedem, care vor fi preţurile cărţilor de la ziarul Adevărul.”

Europa Liberă: Poate suplineşte acest segment presa în campaniile de promovare.

Gheorghe Erizanu:
„Categoric. Păi atunci vor fi doar cărţile Adevărul.”

Europa Liberă: Poate vor fi şi alte publicaţii, care vor dori să participe.

Gheorghe Erizanu:
„Eu nu am vrut, mie mi s-a propus, eu nu am vrut să particip în asemenea promovare. Eu consider, că nu este onest cu colegii editori. Eu i-am spus asta şi directorului de la Litera.”

Europa Liberă: Doamnă Mihalova, ce aveţi de replicat?

Stela Mihailova:
„De fapt, concurenţa pe piaţa noastră este ceva normal. Şi, într-adevăr, cred că editorii poate ar trebui să-şi schimbe politica de preţuri, pentru ca să fie mai aproape de cititorii săi.”

Gheorghe Erizanu: „Editorii politica de preţuri nu o să şi-o schimbe. De exemplu, eu când fac un tiraj, în afară de faptul, că mă gândesc că trebuie să vând tirajul foarte repede, mă mai gândesc – dacă fac cinci mii şi îl vând în cinci ani, am tăiat nu ştiu câți brazi, care puteau să crească bine-merci în Siberia, sau Carelia.”

Stela Mihailova:
„Bine, anterior spuneaţi că o să aveţi alte cărţi.”

Gheorghe Erizanu: „Alte titluri. Tirajele vor fi mici în continuare.”

Stela Mihailova: „Ok. Există şi chestii de promovare a cărţilor date. Noi încercăm să le promovăm aşa cum ştim noi şi poate merită să le promovaţi şi Dumneavoastră titlurile Dumneavoastră de cărţi, ca să aveţi un pas înainte.”

Gheorghe Erizanu: „Mulţumim pentru grijă.”

Europa Liberă: Doamna Tănase, Dumneavoastră dacă aveţi vreo sugestie, vă ascultăm.

Mira Tănase:
„Sugestii pentru edituri noi nu avem. Noi ştim doar că atunci când am lansat proiectul ăsta, bineînţeles, că ne-am gândit atât la cititor, cât ne-am făcut şi o proprie campanie de marketing, pe partea aceasta. Lucru care este absolut normal. După ce eşti o grămadă de ani pe piaţă, să vii cu ceva nou şi să te apropii de oamenii care stau şi te citesc în fiecare zi. Noi am colaborat de-a lungul timpului şi cu alte edituri din Republica Moldova. Am colaborat foarte bine. Atunci când au fost propuneri şi sugestii noi am reuşit să împăcăm toate părţile şi să fie de fiecare dată reciproc avantajos.”

Europa Liberă: O întrebare pentru domnul Erizanu: este ameninţată realmente piaţa de carte din Republica Moldova de asemenea campanii? Şi să însemne asta, că cititorii vor avea mai puţine cărţi într-o perspectivă mai îndelungată? Vor avea mai mic acces la carte, de fapt? Contrar intenţiei frumoase, de a-i aduce un acces mai mare la carte?

Gheorghe Erizanu:
„Corect. Orice monopol, şi ceea ce se face este o încercare de a monpoliza piaţa, aduce la un moment dat la „sovietizarea”, sau, de la oră, la „oralizarea” societăţii şi a literaturii. La un moment dat, ne-am putea trezi, peste cinci ani, că apare doar literatura clasică, literatura liberă de drepturile de autor. Şi ce fac scriitorii tineri, care n-au acces? Normal că nu o să iai un debutant să-l tipăreşti într-un tiraj de 90 de mii de exemplare.”

Europa Liberă: Bine, Adevărul şi Timpul deocamdată n-au reuşit să monopolizeze piaţa.

Mira Tănase:
„Dar poate nici nu ne-am străduit să monopolizăm piaţa.”

Gheorghe Erizanu:
„Ascultătorul ar trebui să ştie, că diferenţa de preţ la o carte este foarte mare. Atunci când faci o carte la un tiraj de 300 de exemplare, ea poate să coste, de exemplu, 80 de lei. Şi atunci când faci aceeaşi carte la tirajul de 40 de mii de exemplare, costurile cărţii ar putea ajunge de la 80 de lei, la 10 lei.”

Europa Liberă: Şi atunci de ce alte edituri din Moldova nu fac campanii de promovare de acest gen?

Gheorghe Erizanu:
„Fiindcă trebuie să ai putere financiară în spate. De exemplu, şi într-un caz şi în altul în spatele Adevărului sunt banii holdingului Adevărul. În cazul Literei sunt banii altui om de afaceri, care a făcut afaceri cu Petrolul. Trebuie să ai putere financiară, ca să poţi face aşa ceva.

Un editor, care trăieşte şi a fost lovit din 2008 până în 2010, iniţial de regimul comunist şi după aceea de criza financiară, el nu are cum şi nici o bancă nu va da credite unei edituri.”

Mira Tănase:
„Îmi cer scuze, numai o secundă. Dar poate sprijinul şi susţinerea financiară pe care o au editurile de care, aţi pomenit mai devreme... Poate că a contat foarte mult şi iniţiativa pe care o au editurile?”

Gheorghe Erizanu:
„Contează foarte mult. Sigur că contează foarte mult iniţiativa.”

Europa Liberă: Totuşi, până la urmă, nu am înţeles din răspunsurile Dumneavoastră, dacă va avea sau nu va avea de câştigat cititorul?

Gheorghe Erizanu:
„Dumneavoastră îmi cereţi un răspuns tranşant. Nu este alb sau negru.”

Europa Liberă: Dacă va avea de câştigat cititorul, până la urmă?

Gheorghe Erizanu:
„Nu este alb sau negru, eu vă spun încă o dată. Ar câştiga pe un segment, şi ar pierde pe altul. Ar câştiga pentru o carte ieftină, pentru moment. Ar pierde ca literatură. Fiindcă literatura română n-o să apară, sau debutanţii n-o să apară în tiraje de 40 de mii de exemplare. Eu nu ştiu, care sunt tirajele. Sunt 200 de mii, dar nu cred că sunt de 200 de mii. Cred că sunt de la 12 mii până la 40 de mii.”

Europa Liberă: Şi acest segment va rămâne irecuperabil, după părerea Dumneavoastră?

Gheorghe Erizanu:
„Va rămâne într-o stare incipientă, care nu va reuşi să se impună. Dar nu e grav, nu e nici o problemă. Nu, vor fi mai puţini scriitori. Nu trebuie statul să intervină. Statul trebuie să creeze legi, care să funcţioneze. Sau dacă fac legi de dragul legilor, n-are rost.”

Europa Liberă: Sau să funcţioneze economia de piaţă în Moldova.

Gheorghe Erizanu:
„Aici implică alt fel, fiindcă în cazul economiei de piaţă editorii sunt striviţi. Datorită acestei economii de piaţă. E mult mai nuanţat. Eu nu sunt atât de tranşant, încât să spun că da, va fi rău 100 de procente pentru cititor în perspectivă. Ar putea să fie foarte rău, ar putea să fie mai puţin rău şi ar putea fi şi bine. Depinde cum vor evolua lucrurile. Dar eu repet: eu cred, că scopul Adevărului şi scopul Timpului sunt două scopuri diferite. Şi să nu uităm că avem şi experienţe nereuşite de acest fel. Când am vorbit de Cotidianul, care a dat faliment din cauza unei astfel de campanii.”

Europa Liberă: Bine, noi cel puţin vorbim despre scopurile care reuşesc, deocamdată.

Mira Tănase:
„Da, dar Cotidianul atunci când a apărut a avut, la fiecare ediţie de carte a avut zeci de mii de exemplare.”

Gheorghe Erizanu:
Cotidianul a falimentat din cauza că a venit cu literatură de calitate. Şi cititorul, faţă de care aveţi Dumneavoastră grijă, n-a vrut acestă literatură de calitate.”

Europa Liberă: Bine, înţeleg că oricum fiecare va rămâne pe poziţiile sale.

Gheorghe Erizanu:
„Mai este o problemă, de exemplu. Dacă îmi permiteţi, da? Dacă ne gândim la cititori, contează foarte mult dacă aceste două ziare vor continua campania lor şi vor încerca cu cartea, care n-a reuşit la cititorul român de la Cotidianul şi e vorba de carte foarte bună, dar care nu este carte de masă, nu face parte din biblioteca populară. Dacă redactorii de literatură, care sunt responsabili de literatură, vor reuşi să educe gustul cititorului. Atunci vor avea de câştigat toţi. Dar din câte ştiu eu, Adevărul nu are departament cultural. E adevărat? Aveţi divertisment.”

Stela Mihailova:
„Da, aici în Chişinău, da.”

Gheorghe Erizanu:
„Şi la Bucureşti tot.”

Stela Mihailova:
„Dar urmează să dezvoltăm, de ce nu. Mulţumesc, o să ne gândim asupra subiectului dat.”

Gheorghe Erizanu: „Nu, că departamentul cultural nu va aduce cititori. N-are rost să vă gândiţi, poate doamna să se supere, dar nu are de ce să se supere. Fiindcă discuţia este mult mai nuanţată.”

Mira Tănase:
„Poate facem şi ediţia a doua a discuţiei.”

Stela Mihailova:
„Da.”

Gheorghe Erizanu:
„Pe paginile ziarului. Poate faceţi Adevărul şi Timpul ziar împreună. Difuzaţi Adevărul la abonaţii Dumneavoastră. Ar fi o soluţie de promovare a concurenţei.”

Europa Liberă: Dar ar fi fost ciudat să epuizăm subiectul într-o singură ediţie şi numai la Europa Liberă. Asta ar fi culmea. Aşa că merci tare mult încă o dată de această discuţie.

Mira Tănase:
„Multumim şi noi mult pentru invitaţie.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG