Linkuri accesibilitate

Se vor extinde tulburările din Tunisia, Egipt, Iordania și Yemen în țările exportatoare de petrol de la Golful Persic?

Ce efecte produc asupra economiei globale revoltele din Orientul Mijlociu. Pe fondul revoltei egiptene împotriva preşedintelui Hosni Mubarak, preţul petrolului pe pieţele internaţionale a atins marţi cea mai mare cotă din 2008 încoace - 102 dolari barilul.

Ţara nord africană nu exportă petrol, dar controlează porturile la Canalul Suez şi conducta Sumed pe unde ţiţeiul din Orientul Mijlociu ajunge în bazinul Mediteranei.

Egiptul are o poziţie strategică, a explicat la postul Vocea Americii Simon Henderson, expert la Institutul de la Washington pentru Politici în Orientul Apropiat: ” Egiptul controlează Canalul Suez şi reţeaua de conducte dinspre Marea Roşie spre cea Mediterană. Creşterea uşoară a preţului nu-i altceva decât o reacţie a pieţelor la ceea ce percep drept un risc sporit într-o zonă sensibilă.”

Canalul Suez – principala rută maritimă dinspre Asia spre Europa – rămâne deschis. Totuşi, presa a relatat că unele companii de transport ar fi început să redirecţioneze navele pe ruta mai îndelungată în jurul Africii pentru a evita problemele.

Ziarul britanic "Financial Times" scrie astăzi că o unitate specială a armatei egiptene a preluat responsabilitatea în zona Canalului pentru a garanta securitatea traficului. A fost întărită şi securitatea conductei Sumed, având o capacitate de 2,5 milioane de barili pe zi şi transportând spre portul mediteranean Alexandria mai mult petrol decât se transportă prin Canal.

Amplasarea geografică a Egiptului este, însă, numai un factor, iar îngrijorările cele mai mari sunt altele – anume că revolta din Egipt ajunsă azi în a noua zi se poate răspândi în ţările arabe din Golful Persic, care sunt exportatoare majore de petrol.

David Knott este expert la o revistă din Cipru, Observatorul Economic în Orientul Mijlociu, specializată în comerţul cu petrol: „Am văzut cum a fost răsturnat guvernul în Tunisia iar acum se pare că îi va urma calea şi cel din Egipt. Există îngrijorări că instabilitatea politică se poate răspândi în continuare cauzând probleme mai mari în cea ce priveşte producţia petrolului şi economia globală”.

Până acum, tulburările din Orientul Mijlociu au afectat Tunisia, Egiptul, Iordania şi Yemenul. Nici una nu este ţară exportatoare de petrol. Toate au o populaţie în mare parte săracă şi nemulţumită de guvernele autoritare care au monopolizat puterea timp de decenii.

Ţările arabe din Golful Persic – principalele exportatoare de petrol din regiune – au guverne la fel de autoritare, dar o populaţie mult mai prosperă. Totuşi, scrie într-o analiză corespondentul Europei Libere Charles Recknagel, se produc şi acolo surprize.

În Arabia Saudită, unde n-au existat niciodată proteste de stradă, câteva sute de oameni au demonstrat săptămâna trecută în oraşul Jeddah de pe litoralul Mării Roşii pentru a protesta faţă de felul cum au reacţionat autorităţile la inundaţiile puternice din regiune – un protest curmat rapid de forţele de ordine care au arestat câteva zeci de activişti.

Aşa încât privirile actorilor de pe piaţa internaţională a petrolului sunt îndreptate spre aceste ţări – iar orice semn de instabilitate politică, oricât de mic ar fi, poate influenţa, judecând după cele întâmplate până acum, evoluţia preţului petrolului, cu impact asupra economiei globale.
XS
SM
MD
LG