Linkuri accesibilitate

Scriitoarea Svetlana Alexievici despre Belarus şi acceptarea autocraţiei de la Minsk de către populaţie.


În urmă cu cîteva zile s-a anunţat că Uniunea Europeană va lua măsuri de izolare a regimului autacrat al lui Lukaşenko, incluse în Proiectul de rezoluție UE privind sancționarea regimului de la Minsk. Inăsprirea atitudinii faţă de Belarus este o reacţie de respingere a măsurilor represive faţă de opoziţie care a contestat recentele alegeri din această ţară.

Într-un amplu interviu acordat ziarului elveţian „Neue Zürcher Zeitung“, scriitoarea Svetlana Alexievici demontează anumite interpretări jurnalistice pripite, în care se crează impresia că marea majoritate a populaţiei din Belarus ar respinge regimul lui Lukaşenko.

Svetlana Alexievici, autoarea unui volum despre Cernobîl, şi laureată a Premiului pentru bună înţelegere în Europa (decernat în cadrul tîrgului internaţional de carte din Leipzig, 1998) are în prezent o bursă DAAD şi se află la Berlin.

Analizînd la rece programele electorale ale opoziţiei din Belarus, Alexievici constată că ele se concentrau doar asupra combaterii lui Lukaşenko, ignorînd problemele reale ale populaţiei. În afară de asta reprezentanţii opoziţiei au fost personalităţi şterse, lipsite de charisma unui Lukaşenko. „Un mujic puternic şi sănătos, ca şi Lukaşenko“, afirmă ironic autoarea, „place femeilor din Belarus cît şi nomenclaturii“.

Chiar dacă opoziţia susţine că Lukaşenko ar fi falsificat alegerile, majoritatea electoratului a votat pentru el. „Pentru mine [Lukaşenko] este un psihopat, tot ce face este patologic. Dar există două adevăruri“, explică în continuare scriitoarea: „Adevărul intelectualilor care au idei orientate spre viitor şi care-şi doresc un Belarus independent şi civilizat. Pe lîngă asta mai există şi cel de-al doilea adevăr, mai simplu, dar care este cel al majorităţii. Pentru oamenii de la ţară libertatea înseamnă a avea cîrnaţi. Asta cunoaşte şi Lukaşenko. El este un animal politic. El face ce doresc aceşti oameni. De aceea Belarus are coordonate proprii.“

Analiza scriitoarei este lipsită de complezenţe. Anumite pasaje de o luciditate dureroasă din acest interviu, intitulat „Sistemul Lukaşenko“, se citesc asemenea unor note explicative la un postscriptum a ceea ce s-a numit cîndva homo sovieticus.
XS
SM
MD
LG