Pe când o justiţie eficientă, credibilă şi rapidă în Republica Moldova? Şi pe când o astfel de întrebare, măcar întrebarea, dacă nu şi răspunsul, nu va mai stârni reacţiile ironice ale celor învechiţi în neîncredere? Vom discuta despre perspectivele unei autentice reforme în justiţie astăzi cu ministrul Justiţiei Alexandru Tănase. Sunt oare acum aceste perspective mai puţin întortocheate?
Europa Liberă: Dle ministru, aţi revenit de curând de la Strasbourg, unde intenţionaţi să solicitaţi sprijinul Consiliului Europei la reformarea justiţiei moldoveneşti... Aţi avut aşteptările împăcate, îndreptăţite în acest sens?
Alexandru Tănase: „Aşteptările mele sunt mereu justificate când este vorba de relaţia Republicii Moldova cu Strasbourg-ul şi anul trecut o primă vizită pe care am efectuat-o după ce a fost investit guvernul, a fost cea de la Strasbourg, unde am stabilit nişte relaţii de cooperare bilaterală. În mod special este vorba despre asistenţa în materie de experţi şi expertiză din partea Consiliului Europei, Comisiei de la Veneţia şi alte agenţii ale CE, pe acele proiecte de legi, de reformă, cu care vom veni noi în Parlament. În cazul de faţă am discutat cu secretarul general al CE, dl Thorbjorn Jagland, cu preşedintele Comisiei de la Veneţia am discutat subiectul de asistenţă în materie de reformare al Procuraturii, proiectul justiţiei, inclusiv şi acel subiect care se regăseşte în programul de guvernare care ţine de adoptarea unei noi Constituţii”.
Europa Liberă: Cum se va manifesta generozitatea oficialităţilor europene, a Consiliului Europei, în acest sens?
Alexandru Tănase: „Eu cred că nu putem aştepta sau discuta despre o generozitate, este vorba despre un proces absolut firesc şi normal. Toate proiectele de legi care au fost elaborate în cadrul guvernărilor anterioare şi care aveau tangenţă fie cu justiţia, cu drepturile omului, cu autorităţile locale, toate în mod obligatoriu se expertizau la Consiliul Europei.
În cazul de faţă noi intenţionăm să efectuăm o serie de reforme pe dimensiunea justiţiei şi a Procuraturii Generale, care în trebuie să fie în concordanţă cu cele standarte care sunt impuse de Comisia de la Veneţia şi care sunt acceptate de Consiliul Europei pentru statele membre. În acest context am avut consultaţiile necesare pentru a putea derula acest proces cât mai eficient şi cât mai rapid”.
Europa Liberă: Acum vreo zece zile, şeful Delegaţiei Comisiei Europene, dl Dirk Schubel se declara impresionat de – cum a fost citat domnia sa – proiectele ambiţioase de reformare a justiţiei regăsite în noul program de guvernare? Puteţi explica de ce aceste proiecte, acest program chiar sunt ambiţioase?
Alexandru Tănase: „Am avut o discuţie cu dl Schubel şi la acest subiect, cred eu că nu doar dl Schubel, toată lumea este conştientă că proiectele care au fost incluse în programul de guvernare la capitolul justiţie sunt unele foarte ambiţioase, deoarece nu vizează doar repararea anumitor situaţii care există în sistemul nostru de justiţie dar, de fapt, vizează o reformă multidimensională. Se axează pe structura justiţiei, procedură, durata proceselor, competenţele instanţelor de judecată, comepetenţele anumitor autorităţi cum ar fi Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Constituţională, etc. Prin urmare, reforma urmează să atingă toate segmentele şi elementele legate de înfăptuirea justiţiei”.
Europa Liberă: Spuneaţi recent că acest capitol, al reformei justiţiei a creat dificultăţile cele mai mari în negocierea noii Alianţe pentru Integrare Europeană? Au existat divergenţe între parteneri privind reforma justiţiei în sine sau doar cu privire la, eventual, viteza şi modalităţile de realizare a acesteia?
Alexandru Tănase: „De fond, nu cred că cineva neagă necesitatea de a veni cu o reformă adâncă a sistemului judecătoresc. Sigur că problema constă în detalii, dar am făcut această precizare ceva mai devreme, în cadrul unei emisiuni televizate, acum aş prefera să privesc în viitor şi să ne gândim cu toţi împreună cum să ne mişcăm şi ce să facem ca aceste priecte să devină realitate. La o bună parte din ideile se conţin în Programul de guvernare care se conţin la capitolul reformarea justiţiei a fost dat startul şi sperăm foarte mult că vom putea veni cu cele mai importante din ele în Parlament, chiar pe parcursul sesiunii de iarnă-vară”.
Europa Liberă: Reuşita însă depinde de voinţa politică, dar şi de capacitatea de a atrage aliaţi, precum şi de măsura în care se va obţine susţinerea societăţii pentru realizarea reformelor. Contăm pe sprijinul tuturor, pentru că anul trecut Ministerul Justiţiei a cam rămas singur împotriva tuturor”. De obicei comunicatele citează prost spusele, dar în acest caz nu cred că va fost denaturată constatarea... De fapt ce-aţi avut în vedere când vorbeaţi de singurătate? Cine a abandonat ministerul deşi a trebuit să-i arate tot sprijinul?
Alexandru Tănase: „Dacă ar fi să privim acum, la o distanţă de un an de zile, aş putea spune că fără niciun dubiu că în cadrul mandatului anterior al guvernului, datorită conjuncturii, datorită majorităţii fragile pe care am avut-o, noi nu am avut o majoritate capabilă în Parlament să susţină ample proiecte de justiţie. Anume din acest motiv şi proiectele care au ajuns să fie dezbătute de Parlament au fost unele care ţineau mai mult de administrarea sau repararea anumitor situaţii. De fapt, pe parcursul anului trecut am reuşit să reformăm integral sistemul de executare a hotărârilor judecătoreşti şi să derulăm reforma avocaturii. Nu este puţin, dar nu a existat voinţă politică pentru a reforma acele zone sensibile care vizează interese exacte ale diferitor grupuri, persoane, etc. Mă refer la instanţele economice, mă refer la alte domenii sensibile în care, sper eu, nu vom mai avea surprize”.
Europa Liberă: Organizarea judecătorească, reforma procedurilor şi reforma procuraturii, ce zone sensibile există în aceste trei domenii, în special în reformarea Procuraturii?
Alexandru Tănase: „Reforma Procuraturii în mod sigur va ridica foarte mari dificultăţi, deoarece este o instituţie care fundamental nu a fost supusă reformei chiar din momentul proclamării independenţei Republicii Moldova. În ciuda mai multor modificări de legi şi mai multor instituţii care au fost instituite de-a lungul anilor, Procuratura rămâne a fi instituţie nereformată. S-au schimbat mai mulţi procurori generali, dar nu depinde de figura procuroului general, depinde de voinţa parlamentarilor de a accepta şi de a îmbrăţişa o asemenea reformă.
O dovadă că Procuratura merge într-un stil inadecvat, sigur că ţine de calitatea urmăririi penale care există la noi în ţară şi multe, multe alte detalii. În cazul de faţă, ţine exclusiv de voinţa politică şi succesul reformei procuraturii va depinde în egală măsură de faptul cât de departe vor fi gata să meargă colegii noştri pentru a reforma această instituţie. Vreau să vă spun că din totalul ideilor care au fost pentru Procuratură, în progamul de guvernare au rămas mult mai puţine. Şi asta este o realitate de care trebuie să ţinem cont atunci când vom merge în Parlament.
Cel puţin vrem să venim în Parlament cu un pachet care ar viza modificarea inclusiv şi a Constituţiei şi care, ca şi modalitate, ar scoate figura procurorului general din contextul târgurilor şi jocurilor politice şi ar face o figură total apolitică, inclusiv ca şi procedură de numire, şi inclusiv este vorba despre instituirea unor mecanisme interne care ar permite procurorilor să investigheze toate cazurile şi să nu fie expuşi presiunilor, indicaţiilor de a urmări pe cineva ilegal sau de a nu urmări pe cineva atunci când există datele de comitere a unei infracţiuni”.
Europa Liberă: Dle Tănase, ministerul Justiţiei a anunţat intenţia de a elabora un proiect de lege privind opoziţia. Ce ar fi să prevadă această lege?
Alexandru Tănase: „Există mai multe state unde sunt adoptate asemenea acte normative. Este vorba de un proiect de lege cu privire la opoziţie care garantează opoziţiei anumite drepturi, pentru a putea să permită opoziţiei să-şi exercite eficient mandatul”.
Europa Liberă: E necesară neapărat o lege sau ar fi fost suficient, ca în multe state, reglementări doar la nivelul regulamentului Parlamentului?
Alexandru Tănase: „Fiecare lege este potrivit situaţiei şi locului acolo unde este adoptat. Noi putem discuta foarte mult cât de bine funcţionează anumite instituţii în Franţa, Germania, Olanda, unde nu veţi găsi o asemenea lege, dar avem situaţia pe care o avem şi noi considerăm că opoziţia este necesară într-o societate democratică, este un element important al unei democraţii şi trebuie să complementeze puterea în administrarea treburilor publice. Din acest punct de vedere sigur că este necesar, din punctul nostru de vedere, un act normativ care ar garanta opoziţiei anumite drepturi. De ce nu ar fi posibil ca potrivit legii opozţia să deţină controlul asupra anumitor instituţii, inclusiv şi instituţii de forţă? Există state care au asemenea experienţă. Vreau să vă spun că nu este un subiect din programul de guvernare, este vorba de o iniţiativă pe care am discutat-o şi anul trecut, şi care cred eu este necesară”.
Europa Liberă: Nu vreau să ironizez la sfârşitul acestui interviu... această lege credeţi că ar, în primul rând, favorabilă actualei guvernări sau actualei opoziţii?
Alexandru Tănase: „Noi am avut pe parcursul anilor următoarea situaţie când de la putere se pleca la puşcărie şi din proteste stradale se ajungea la putere. Această situaţie este anormală. În mod normal partidele trebuie să plece de la putere în opoziţie şi din opoziţie la putere. Este în interesul tuturor să existe democraţie, ca atunci când vom fi şi noi în opoziţie să putem beneficia de acele prevederi legale care ne-ar permite să ne facem mandatul eficient”.
Europa Liberă: Aşa să ne audă electoratul, cum se spune. Dle ministru, vă mulţumim pentru acest interviu.
