Europa Liberă: Poate aş fi dispus să îi cred pe comunişti că în actualele circumstanţe ar fi necesar un preşedinte fără de partid, care ar beneficia de sprijinul larg al întregului Parlament şi nu doar al unor fragmente. Numai că aş putea suspecta Partidul Comuniştilor de folosirea unei tactici de moment. Pentru că acum lor le convine să pledeze pentru un preşedinte fără de partid.
Dacă dăm filmul înapoi, ne amintim că, prin 2006, 2007 şi mai târziu Vladimir Voronin insista că un preşedinte poate fi puternic doar în condiţiile în care are în spate un partid parlamentar. Când îl întrebam despre eficienţa regimului prezidenţial sau parlamentar, el tocmai asta spunea, că el este un preşedinte bun, pentru că are un partid care execută deciziile şi în Guvern, şi în Parlament, şi la Preşedinţie, şi peste tot.
Vă mai dau un exemplu: în timpul referendumului, sau în timpul pregătirii referendumului, Partidul Comuniştilor a fost nevoit să recunoască că nu prea are încredere în poporul care va alege preşedintele. Ca şi cum, nu e de nasul poporului să aleagă preşedintele şi au boicotat nu doar pentru că ideea referendumului a venit de la adversarii politici.
Igor Boţan: „Partidul Comuniştilor întotdeauna a pornit de la propriile interese, dar a încercat să-şi camufleze comportamentul cu interesul naţional sau cu interesul poporului Republicii Moldova. Ultimul exemplu este recurgerea la acest jurământ – o mostră că acest partid politic, am putea spune, că se „talibanizează”. Este împotriva Constituţiei Republicii Moldova, mă refer la spiritul Constituţiei Republicii Moldova, un astfel de comportament, care este o expresie a normelor statutului Partidului Comuniştilor, care ar trebui examinat de către Ministerul Justiţiei.”
Europa Liberă: Şi totuşi, un preşedinte trebuie să aibă în spate o coaliţie majoritară puternică? Sau se poate renunţa la acest sprijin şi pleda pentru un om fără de partid?
Igor Boţan: „Sunt posibile diferite variante. Una pe care aţi menţionat-o Dumneavoastră – un preşedinte apolitic, ş.a.m.d. Sau preşedinte membru de partid. Curtea Constituţională a emis o hotărâre, prin care spune că nu poate fi obligat un preşedinte de stat să renunţe la funcţia de partid. Acum putem spune că Partidul Comuniştilor nu este împiedicat de nimeni să identifice o figură apolitică, aşa cum spune, s-o înainteze şi să invite membrii Alianţei pentru Integrare Europeană, care l-au desemnat pe Marian Lupu, să voteze candidatura comuniştilor. Este o competiţie de abordări şi atitudini. În nici un caz nu poate fi acceptată această variantă, când Partidul Comuniştilor procedează de maniera deja cu care ne-am obişnuit – dacă nu faceţi cum zicem noi, recurgem la boicot. Fiindcă recurgerea la acest jurământ nu este altceva decât o avertizare publică că Partidul Comuniştilor a decis să recurgă la boicot. La boicotul procedurii de alegere a şefului statului, în eventualitatea în care Alianţa pentru Integrare Europeană nu acceptă abordarea acestui partid. Eu cred că este o abordare greşită şi vom vedea cum va reacţiona Alianţa pentru Integrare Europeană la acest demers al Partidului Comuniştilor.”
Europa Liberă: Ce remediu este împotriva îndârjirii cu care comuniştii ameninţă majoritatea cu boicotul?
Igor Boţan: „O abordare este modificarea legii privind procedura de alegere a şefului statului, astfel încât boicotul să nu fie permis. Iar în eventualitatea boicotului, procedura să fie doar amânată, fiindcă nimeni nu poate exercita presiuni asupra deputaţilor. Şi cea de a doua variantă este exact cea pe care Partidul Comuniştilor a lansat-o în martie 2010.”
Europa Liberă: Adică, treptat să se micşoreze numărul de voturi necesare.
Igor Boţan: „Da. Nu există nici o problemă ca Alianţa pentru Integrare Europeană să preia această iniţiativă a Partidului Comuniştilor. Şi cea de-a treia variantă este recurgerea la un referendum. Există şi în acest sens o decizie a Curţii Constituţionale, care spune că dacă se va recurge la un referendum, decizia adoptată la referendum poate intra în vigoare imediat.”
Europa Liberă: Dar referendumul se poate face abia peste doi ani.
Igor Boţan: „Această clauză, a propos, nu este una fixată în Constituţie, ci în Codul Electoral. Iar noi am văzut că la Codul Electoral se umblă. Comuniştii au fost primii care au umblat la Coul Electoral în ajun de alegeri, în iulie 2009, după care Alianţa pentru Integrare Europeană a procedat la fel. Deci, nu există nici un fel de impedimente, ca această clauză să fie înlăturată. Dar eu cred că nici nu trebuie atinsă această clauză, fiindcă la referendum se va pune problema altfel – nu alegerea directă a şefului statului, ci alegerea de Parlament cu o majoritate, care se micşorează consecvent. Deci, nu există probleme de nedepăşit în aceste abordări.”
Europa Liberă: Comuniştii vor să dea senzaţia că nu se tem de alegeri anticipate, pentru că speră să încalece eventualele energii protestatare, generate de creşterea preţurilor, asemeni Baronului Muenchhausen, care a încălecat ghiuleaua. De unde această siguranţă a PCRM-ului?
Igor Boţan: „Eu nu cred că este vorba de siguranţă. Dimpotrivă, este vorba de disperare. Noi am văzut că Partidul Comuniştilor în mod constant scade cu aproximativ cinci procente de la scrutin la scrutin. Partidul Comuniştilor nu mai are monopolul asupra mass mediei. Partidul Comuniştilor, la urma urmei, este foarte slab în argumentare, iar recurgerea la presiuni asupra deputaţilor prin obligarea acestora să depună jurăminte, asta chiar iese din orice tipare. Părerea mea este că Alianţa pentru Integrare Europeană are pîinea şi cuţitul în mînă. Are toate instrumentele legale. Poate apela şi la suportul experţilor de la Comisia de la Veneţia. Are şi alte instrumente. Şi nu trebuie să uităm că până la urmă această Alianţă poate comunica eficient şi cu Curtea Constituţională de o manieră ştiinţifică. Iar aflarea Republicii Moldova în instabilitate instituţională trei ani, intrarea într-o spirală de instabilitate a treia oară în ultimii doi ani de zile, fără a şti cu ce se vor termina toate aceste lucruri, trebuie să motiveze şi clasa politică, şi Curtea Constituţională să găsească o soluţie, astfel încât Republica Moldova să revină la normalitate.”
