Linkuri accesibilitate

Fărădelegile, fariseismul, facturile și contramăsurile ce se impun pentru ca regimul liberalizat de vize cu UE să nu fie o iluzie.


Publicaţia electronică EUobserver consemnează părerile unor politicieni occidentali, care cred că moldovenii şi alte naţionalităţi din Est, ajunşi în spaţiul Schengen pe căi ilegale, ar trebui legalizaţi dacă muncesc cinstit. Asta în timp ce Guvernul de la Chişinău, Guvernul Filat, luptă pentru liberalizarea vizelor. Cum este înţeles această abolire a regimului de vize în Republica Moldova la firul ierbii, dar şi printre politicieni?

*

În această săptămână Chişinăul a primit de la Bruxelles Planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Autorităţile moldave promit circulaţie liberă în Uniunea Europeană în cel mult doi ani, dar cetăţenii obişnuiţi nu se arată atât de optimişti.

- „Domnul Filat anul trecut încă a promis, că la sfârşitul anului 2012 se va accede la circulaţie liberă în Europa.”

- „Multe persoane vor să meargă la odihnă, vor să-şi viziteze rudele, părinţii se află de obicei la lucru peste hotare. Ar fi o posibilitae de a comunica între familii.”

Europa Liberă: Unde aţi vrea să mergeţi?

- „În România la rude, la odihnă în România.”

- „Avem rude, care locuiesc în comunitatea europeană.”

Europa Liberă: E posibil ca în doi ani Republica Moldova să beneficieze de acest regim liberalizat de vize?

- „Numai în cazul în care vor fi securizate toate actele, începând de la certificatul de naştere. Atâta timp cât hotarul cu Transnistria va fi supravegheat la justa valoare, atunci de ce nu?”

- „Este destul de greu.”

Europa Liberă: De ce e greu?

- „Că nu este hotărâtă problema transnistreană. Asta e în primul rând. Tot traficul de contrabandă se face acolo – începând de la ţigări şi terminând cu traficul uman.”

Europa Liberă: Care e lecţia de acasă, pe care trebuie s-o facă guvernanţii pentru a obţine acest regim liberalizat de vize?

- „Revederea legislaţiei, conformarea acesteiea cu cea europeană.”

Europa Liberă: Se zice, combaterea corupţiei ar fi prioritatea priorităţilor. Există acest fenomen?

- „Cunoaştem cu toţii că da, dar termenii de combatere a acesteiea rămân a fi un semn de întrebare.”

Europa Liberă: Care structuri sunt cele mai corupte?

- „Poliţia, vama, sistemul medical, educaţional.”

- „Poliţia, procuratura, justiţia, şcolarizarea sau tot ce ţine de studii, medicina la fel.”

Europa Liberă: Birocraţie există?

- „Foarte multă. Birocraţie este în momentul în care doreşti să-ţi hotărăşti o problemă şi tu nu poţi să hotărăşti, pentru că trebuie să aduci o foiţă contrasemnată şi semnată, şi iarăşi contrasemnată şi tot aşa mai departe. Şi în momentul în care tu nu poţi fi atractiv financiar pentru cel care trebuie să-ţi semneze o foiţă, respectiv ea e lângă icoană, se păstrează undeva şi mai rar îţi aduci aminte de ea.”

Europa Liberă: Voi, ca tineri, vă doriţi acest regim liberalizat?


- „Bineînţeles, pentru ca să putem circula liber prin Europa, să nu fim închişi în cuşcă.”

*

Iurie Bârsa
Indiscutabil, doritori să locuiască şi să lucreze în statele membre ale Uniunii Europene printre cetăţenii moldoveni sunt mult mai mulţi decât cei cărora le trebuie regimul liberalizat de vize pentru a face turism, sau a pleca în vacanţă. Iată opinia reprezentantului mediului de afaceri, Iurie Bîrsa, preşedintele editurii ARC de la Chişinău.

Iurie Bîrsa:
„Ca un cetăţean al Republicii Moldova, care a râvnit tot timpul spre a avea o liberă circulaţie în Europa, sigur că aş vrea mult să cred că în scurt timp vom obţine această liberă circulaţie în spaţiul Uniunii Europene. Dar pragmatismul din mine îmi spune că nu vom reuşi totuşi în doi ani de zile.”

Europa Liberă: De ce?

Iurie Bîrsa: „Greu vom face faţă. E vorba de corupţie şi crimă organizată. În doi ani de zile nu putem să facem mari salturi, adică să ajungem la mari performanţe.”

Europa Liberă: Şi totuşi, autorităţile de la Chişinău s-au angajat în aceşti doi ani să facă bine lecţia de acasă.

Iurie Bîrsa:
„Ca în bancul cela – a te angaja nu e o problemă. E greu de a face ceva pentru asta, să obţii nişte rezultate simţite atât de cetăţenii din Republica Moldova, cât şi de reprezentanţii Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Dar de ce atât de greu se dezrădăcinează acest flagel corupţia?

Iurie Bîrsa:
„Aceste relaţii corupţioniste sunt concrescute cu autorităţile locale, cu nişte reprezentanţi ai puterii din Republica Moldova. Şi când sunt nişte promisiuni oferite unor reprezentanţi, să spun, ai lumii interlope, dar fiind în acelaşi timp la putere, e mai greu, totuşi, să rupi aceste legături. Aceste legături tot timpul vor fi o sarcină grea pe umerii atât ai autorităţilor, cât şi ai cetăţenilor din Republica Moldova. O avem de mai mult timp.”

Europa Liberă: Şi cum ne debarasăm de corupţie?

Iurie Bîrsa: „Timpul este cel mai bun doctor, judecător. E important să avem tendinţa şi dorinţa cât şi a cetăţenilor de a ne debarasa de aceste relaţii ilegale.”

Europa Liberă: Unde se face cel mai mult simţită corupţia?

Iurie Bîrsa:
„Corupţia o simţim la orice nivel, începând cu nivelul cel mai de jos – cu o parcare pentru maşini, şi terminând cu nişte contracte convenabile pentru prestarea unor servicii. Nu este un secret, încă sunt foarte multe concursuri, tendere care sunt încă măsluite. Acolo unde sunt bani, acolo este şi corupţie. În primul rând, trebuie să facem o schimbare revoluţionară în mentalitatea noastră.”

Europa Liberă: Dar cum facem această schimbare revoluţionare în mentalitatea moldoveanului?

Iurie Bîrsa:
„Prin educaţie, începând cu primii ani de şcoală să încercăm să educăm la copiii noştri, că a da mită este ceva urât şi a lua mită la fel. Trebuie să ne învăţăm să trăim din salarii, trebuie să ne învăţăm să trăim din venituri legale, ceea ce e practic imposibil.”

Europa Liberă: Şi dacă Moldova e săracă?

Iurie Bîrsa:
„Asta şi este gradul cel mai înalt al fariseismului, fiindcă facturile la oameni, vin facturi care depăşesc veniturile legale. Dacă vine o factură ce depăşeşte pensia unui bătrân, înseamnă că din start se subînţelege că acest bătrân trebuie să aibă nişte venituri ilegale, care nu sunt declarate, care nu sunt impozitate. De aici se iau toate. Dacă vom face regulă anume în acest mecanism de formare a preţurilor şi cererea obligativităţii contribuabililor de a-şi plăti facturile, de a-şi plăti impozitele, numai după asta putem să pedepsim aspru orice fărădelege în acest domeniu.”

Europa Liberă: Mulţi dintre moldoveni înţeleg acest regim liberalizat de vize doar prin faptul că-şi doresc cât mai repede să părăsească Moldova să-şi caute un loc de muncă în străinătate.

Iurie Bîrsa: „Nu văd ceva rău în asta, dar asta este o dorinţă care ar putea să ne aducă nişte dividende. Fiindcă cu cât mai mult oamenii călătoresc liber, cu cât mai mult au tangenţe cu o societate bogată, dezvoltată, cu atât mai repede, ca vasele comunicante, o să ne molipsim şi noi de aceste beneficii, de acest bine care este megieş cu aria noastră, unde desfăşurăm şi noi activitatea noastră de oameni de afaceri.”

*

Sergiu Stati
Atunci când vine vorba despre o eventuală aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, deputatul comunist Sergiu Stati spune că toate problemele tehnice pot fi soluţionate, dar, în opinia lui, în prim plan apare, totuşi, problema politică.

Sergiu Stati: „Trebuie să ne facem tema de acasă. Trebuie să lucrăm foarte mult, fiindcă chiar şi o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană urmează ca să fie realizată nu la Bruxelles, nu la Washington, sau în altă capitală, ci la Chişinău.”

Europa Liberă: Care ar fi explicaţia că atât de greu, totuşi, se promovează reformele în Republica Moldova? Pentru că asta ar fi şi lecţia de acasă, pe care Chişinăul s-a angajat să o onoreze faţă de Bruxelles. Mă refer la reforme în domeniul justiţie, domeniul economic, social.

Sergiu Stati:
„Într-un fel, încercăm să demonstrăm că suntem serioşi şi muncim. Dar nouă ne trebuie să avem o abordare sistemică, trebuie să avem nişte programe naţionale foarte serioase. Spre exemplu, în domeniul justiţiei, sau în domeniul procuraturii, sau în domeniul economiei. Cred eu că trebuie nu numai negocieri cu Bruxelles-ul la diverse capitole, adică când mergem şi ne lăudăm că s-a făcut aceea, s-a făcut aceea. Nu vreau să spun că este o laudă falsă din partea noastră, sau este o tentativă de a duce în eroare Comisia Europeană. Dar în acelaşi timp trebuie ca să fie vizibilă schimbarea în Republica Moldova, inclusiv veniturile cetăţenilor, inclusiv nivelul de trai, inclusiv infrastructura. Evident că intenţiile noastre se ciocnesc de nişte realităţi. Cred că nici Uniunea Europeană nu este pregătită să se extindă.”

Europa Liberă: De ce? Moldova este, totuşi, un teritoriu mic.

Sergiu Stati:
„Da, este un teritoriu mic, dar când avem un conflict nesoluţionat, atunci când nu avem un tratat de bază cu o ţară vecină.”

Europa Liberă: Cu România.

Sergiu Stati:
„Cu România, exact, da. Şi situaţia legată de nivelul dezvoltării social-economice trezesc anumite întrebări la Bruxelles. Şi de aceea şi vorbeam despre faptul ca noi trebuie să ne facem tema de acasă. Trebuie să avansăm în aspect economic cât se poate de rapid ca să liberalizăm şi mai mult economia. Atragerea investiţiilor este un capitol aparte. Să creăm condiţii şi mai favorabile pentru investitori. Va fi o posibilitate ca să avansăm şi în aspect economic, fiindcă din câte înţeleg Uniunea Europeană nu doreşte, sau nu este pregătită ca să ne modernizeze deja în cadrul Uniunii Europene. Adică, UE ar dori ca ţara noastră să progreseze în dialog la o etapă mult-mult mai avansată pentru noi în aspect economic şi social.”

Europa Liberă: O relaţie bună cu Uniunea Europeană înseamnă şi o relaţie bună cu Moscova? Ce atitudine are Federaţia Rusă atunci când se pune şi intenţia asta de a adera la UE?

Sergiu Stati:
„Eu nu cred că aici există divergenţe. Un dialog normal, sănătos şi constructiv cu Uniunea Europeană nici într-un caz nu înseamnă deteriorarea relaţiilor cu Moscova. Ba mai mult ca atât – şi Uniunea Europeană este cointeresată ca să aibă un dialog normal, sănătos, constructiv cu Rusia. Categoric nu văd nici un fel de contradicţie. Ba mai mult ca atât – eu cred că şi Uniunea Europeană este cât se poate de cointeresată în aceea ca statele, care se află într-un fel la frontiera dintre arealul de influenţă al Rusiei şi statele Uniunii Europene ca să fie o zonă de pace, de înţelegere şi de parteneriat.

De aceea eu cred că relaţiile noastre cu Moscova obligatoriu trebuie să fie normale, sănătoase, să urmărească ca scop avansarea noastră economică. În sensul ăsta capacitatea economică a Federaţiei Ruse este imensă şi toate statele Europei în special tind spre aceea ca să avanseze pe piaţa Federaţiei Ruse. Este o piaţă imensă. Şi noi am putea în sensul acesta să folosim aeastă piaţă.”

Europa Liberă: Domnule Stati, unii experţi în materie de politică externă acreditează ideea că anticamera Uniunii Europene ar fi aderarea la NATO.

Sergiu Stati: „Pentru noi aderarea la NATO nu este actuală, pentru că, în primul rând, avem un conflict nesoluţionat. Doi: eu cred că mentalitatea noastră în sensul ăsta este una care mai repede ar accepta statutul de neutralitate. Din simplul motiv că nu avem duşmani şi, respectiv, nu avem împotriva cuiva ca să creăm nişte blocuri, alianţe militare sau politico-militare.”

Europa Liberă: Dar acest statut de neutralitate nu-i respectat chiar de Moscova, care are trupe militare pe teritoriul Moldovei.

Sergiu Stati:
„Da, aşa este, dar asta este altceva. Noi urmează să negociem în formatul 5+2 referitor la reglementarea transnistreană şi, respectiv, aceasta va fi o premisă pentru retragerea armatei ruse, sau a ceea ce a rămas din armată. Din câte înţeleg acum este vorba de pacificatori şi cei, care asigură paza muniţiilor care sunt depozitate în Transnistria. Şi cred că asta ar fi o posibilitate ca să avansăm şi în negocierea cu Rusia referitor la retragerea trupelor. În sensul ăsta, evident noi trebuie ca să explicăm cetăţenilor noştri, populaţiei că NATO nu este un bloc agresiv, adresat împotriva Republicii Moldova, sau împotriva cuiva. În acelaşi timp nu trebuie forţat ca să creăm impresia sau imaginea, că fără NATO o să ne pierdem. Sunt multe ţări în lume, în Europa care au statut de neutralitate şi menţin relaţii de bună vecinătate cu toţi partenerii săi externi. Asta nu le crează nici un fel de dificultăţi în relaţiile atât cu Uniunea Europeană, cât şi cu alte state din lume.”

Europa Liberă: Şi totuşi, de ce vrem în UE?

Sergiu Stati: „Nivelul de trai, posibilităţile, libertăţile care sunt oferite de UE sunt mult, mult mai avansate decât ce putem noi să ne propunem în alte dimensiuni. Fiindcă UE a demonstrat că asta este unica soluţie de avansare a omenirii.”

Europa Liberă: Omul simplu înţelege aşa: vrem în UE pentru că vom avea salarii comparabil cu cel pe care-l ridică cetăţeanul Uniunii Europene şi un trai decent, asemănător cu cel din spaţiul comunitar. Dar asta nu vine Bruxelles-ul să dea.

Sergiu Stati: „Aşa este. Eu cred că este o abordare mai simplistă. Adică nu-i vorba numai de salariul în Republica Moldova ca să ne apropiem de Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Asta ce înseamnă? Locuri de muncă bine plătite, acces la medicină?

Sergiu Stati: „Exact, înseamnă locuri de muncă, acces la informaţie, la medicină, la servicii sociale. O infrastructură normală. Asta înseamnă ca să circuli pe străzi şi să nu dai în hopuri şi în gropi. Şi terminând cu aceea, când mergi la o instituţie, să te asculte şi să nu-ţi reproşeze că de ce ai venit şi ce faci aici. Adică, în sensul ăsta, că asta e vorba de mentalitate.”

*

Natalia Gherman
Viceministrul Afacerilor Externe, Natalia Gherman declară Europei Libere că Moldova a făcut un pas sigur spre regimul fără vize. Dar discuţia cu domnia sa am început-o prin a-i adresa banala întrebare: cine ar avea mai mult nevoie Moldova de Uniunea Europeană? Sau Uniunea Europeană de Republica Moldova?

Natalia Gherman: „Ambele părţi au nevoie una de cealaltă în egală măsură. Republica Moldova şi-a programat cursul strategic integrare europeană, prioritate absolută atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Iar Uniunea Europeană a lansat un amplu proces de revizuire şi perfecţionare a politicii de vecinătate. Ceea ce pentru noi înseamnă că vor apărea noi oportunităţi şi modalităţi de aprofundare a relaţiei între Republica Moldova şi Uniunea Europeană pe termen scurt, mediu şi lung.”

Europa Liberă: Deocamdată nimeni, nici dintre demnitarii de la Bruxelles, nici oficialităţile de la Chişinău nu se încumetă să vorbească despre un termen concret în eventualitatea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Pe de altă parte, tot mai insistent se vorbeşte de aceşti doi ani pentru liberalizarea regimului de vize. Sunteţi convinsă, că aceşti doi ani vor fi suficienţi ca Moldova să-şi facă lecţia de acasă? Pentru că, aşa cum am înţeles şi de la comisarul european, doamna Malmstroem, ea spunea că acest plan de acţiuni, care a fost înmânat Chişinăului, presupune transformări dure şi costisitoare.

Natalia Gherman:
„Termenul propus de doi ani pentru implementarea Planului de acţiuni în domeniul liberalizării regimului de vize între Republica Moldova şi Uniunea Europeană este, de fapt, un termen pe care ni-l propunem pe plan intern. Considerăm că dinamica procesului de reforme în domeniul justiţiei şi Afaceri Interne ne va permite să avansăm destul de repede pe domenii foarte concrete. Uniunea Europeană, după cum aţi observat foarte corect, nu poate să-şi ia nici un fel de angajament în ceea ce priveşte perioada de timp pentru implementarea de către Republica Moldova a angajamentelor asumate.”

Europa Liberă: Chiar şi dacă a declarat că evoluţiile sunt fantastice, pe care le-a făcut guvernarea în ultimul an?

Natalia Gherman:
„Aşa este. Confirm că declaraţiile au fost făcute în termeni destul de elogioşi pentru Republica Moldova, însă depinde de noi cât de rapid şi eficient vom susţine acest ritm intern de reformare.”

Europa Liberă: Doamnă Gherman, cu ce începe Chişinăul astăzi?

Natalia Gherman: „Chişinăul începe cu elaborarea unui plan foarte detaliat şi concret de implementare a prevederilor Planului de acţiuni, care ne-a fost transmis oficial pe 24 ianuarie de către comisarul european pentru Afaceri Interne, doamna Cecilia Malmström. Sarcinile sunt divizate în cele patru blocuri clasice – ceea ce ţine, în primul rând de securitatea documentelor.”

Europa Liberă: Deci, paşaportul biometric, în primul rând.

Natalia Gherman: „Paşaportul, celelalte acte importante de identitate. Bineînţeles gestionarea corectă a frontierelor, securitatea sporită, lupta cu crima organizată, lupta cu migraţia ilegală, lupta cu corupţia nu în ultimul rând. Mai trebuie să gestionăm foarte corect procesele migraţionale. Trebuie să cooperăm foarte eficient cu instituţiile europene şi cu statele membre ale Uniunii Europene în acest domeniu, inclusiv prin asigurarea cooperării cu agenţiile europene, precum Frontex, reformarea Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului grăniceri, demilitarizarea structurilor de forţă, precum şi asigurarea unui management eficient integrat al frontierei Republicii Moldova.

Mai este un domeniu nu mai puţin important – perfecţionare cadrului legislativ intern în domeniile cheie pentru aprofundarea reformei în Justiţie şi Afaceri interne. Respectarea drepturilor omului, lupta cu corupţia, adoptarea legislaţiei adecvate în domeniul antidiscriminare, legea străinului, alte foarte multe domenii, unde Uniunea Europeană solicită progrese şi succese foarte concrete.”

Europa Liberă: Ca simplu cetăţean, din momentul când acest acord de liberalizare a regimului de vize va fi semnat, ce am de câştigat?

Natalia Gherman: „În primul rând, Dumneavoastră trebuie să aveţi un paşaport biometric, pe care sper să reuşiţi să-l obţineţi în cel puţin următorii doi ani, pentru că obiectivul de a trece pe deplin la paşapoarte biomentrice este obiectivul pe durata implementării planului de acţiuni în întregime. Deci, veţi putea obţine posibilitatea de a călători fără vize în spaţiul Uniunii Europene şi să staţi cel puţin 90 de zile pe teritoriul UE.”

Europa Liberă: Voi avea dreptul să călătoresc fără vize în toate cele 27 de ţări membre ale UE?

Natalia Gherman: „Da.”

Europa Liberă: Voi avea dreptul la o şedere de trei luni?

Natalia Gherman:
„De 90 de zile.”

Europa Liberă: Ascultătorii Europei Libere, în deosebi cei care mai visează să ajungă în Uniunea Europeană asigurându-şi un job, acum cred că vor avea undă verde şi nimeni nu-i va mai împiedica să plece peste hotare în căutarea unui loc de muncă.

Natalia Gherman:
„Acest regim liberalizat de vize nu ne oferă, din păcate, şi dreptul de angajare în câmpul muncii în spaţiul european. Doar călătorii fără vize, cu paşaportul moldovenesc biometric naţional.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG