Linkuri accesibilitate

Belarus: Un mesaj ferm privind „iminenţa unei reacţii tranşante” americane


Asistentul secretarului de stat, Thomas Melia și adjunctul șefului misiunii diplomatice, Michael Scanlan la o conferință de presă la Minsk

Asistentul secretarului de stat, Thomas Melia și adjunctul șefului misiunii diplomatice, Michael Scanlan la o conferință de presă la Minsk

Statele Unite şi Uniunea Europeană îşi vor coordona noile sancţiuni împotriva Minskului.


Un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat a anunţat la Washington că Statele Unite vor extinde sancţiunile împotriva conducerii Republicii Belarus, ca răspuns la reprimarea protestelor de anul trecut. Despre anunţul american, făcut cu câteva zile înainte aprobării unor sancţiuni europene, are detalii Mircea Ţicudean, care a sintetizat relatarea de la Washington a corespondentului nostru Richard Solash.

Philip Gordon, secretar de stat asistent, a spus aseară în faţa unei comisii din Congres că Statele Unite vor înăspri sancţiuni deja existente şi vor mări sprijinul acordat societăţii civile din Republica Belarus. Pe plan economic, li se va interzice companiilor şi cetăţenilor americani să facă afaceri cu două companii subsidiare ale concernului din Belarus „Belneftekhim”, specializat în produse petroliere şi chimice.
Concernul este considerat esenţial pentru controlul financiar al preşedintelui Alyaksandr Lukashenka asupra economiei naţionale. Avuţiile celor două subsidiare, „Lakokraska” şi „Polotsk”, fuseseră deja îngheţate în baza unor sancţiuni din 2007, dar restricţiile au fost suspendate în anul următor.

Gordon a spus că Statele Unite vor prelungi şi interdicţia de viză pronunţată deja împotriva oficialilor guvernamentali.
Oficialul american a spus că în afara acestor măsuri punitive, va creşte sprijinul financiar pentru opoziţia din Belarus.
Philip Gordon a spus că anul trecut Statele Unite au cheltuit 11 milioane de dolari ajutând societătea civilă, accesul la informaţie şi competiţia politică, ca şi contactele dintre cetăţenii din Belarus şi restul lumii. Anul acesta, suma va fi mărită cu aproape 30%, adică cu trei milioane de dolari.

Măsurile anunţate la Washington vin pe fondul condamnării prelungite de către guvernele occidentale a reprimării brutale a protestelor care au urmat alegerilor prezidenţiale de la 19 decembrie, câştigate de preşedintele în exerciţiu, Alyaksandr Lukashenka. Au fost arestaţi atunci peste 600 de oameni, inclusiv şapte din cei nouă contracandidaţi ai lui Lukashenka, care se află la putere de 16 ani. Rezultatele oficiale arătau că omul pe care unii îl numesc „ultimul dictator din Europa” a câştigat un nou mandat cu aproape 80% din voturi, dar au existat numeroase bănuieli de fraudă.

Thomas Melia, însărcinat la Departamentul de Stat cu promovarea democraţiei şi drepturilor omului, a fost audiat şi el în comisia din Senatul american, împreună cu Philip Gordon, la două zile după întoarcerea dintr-o călătorie la Minsk. Oficialul american a spus că în numele secretarului de stat Hillary Clinton a transmis conducerii de la Minsk un mesaj ferm privind „indignarea crescândă” a comunităţii internaţionale şi „iminenţa unei reacţii tranşante”. Melia a spus că oficialii ministerului de externe de la Minsk şi-au dat seama că speranţele privind o eventuală apropiere de Occident „s-au mistuit în flăcări”.

Dar preşedintele Lukashenka a reacţionat până acum sfidător la ameninţările occidentale. Ieri, vorbind despre posibila reimpunere a interdicţiei de viză de către europeni, liderul de la Minsk a spus că a trăit fără vize vreme de zece ani şi, iată, este „bine-mersi”.

La Washington, Philip Gordon a sugerat că Statele Unite şi UE îşi vor coordona noile sancţiuni de călătorie împotriva Minskului. UE ar urma să dezbată detaliile propriilor sancţiuni la 31 ianuarie.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG