Linkuri accesibilitate

Islamismul regimurilor alternative în Tunisia, Egipt și Yemen îngrijorează Washingtonul


Opoziția din Tunisia nu este clar conturată și nu are un lider carismatic.


Orientul Mijlociu este scena unor revolte populare impotriva unor regimuri care timp indelungat au condus cu o mina de fier. Totul a inceput in Tunisia. L-am intrebat pe corespondentul Europei Libere la Washington, Valeriu Sela, cum vad experti americani cazul tunisian.


Experti americani noteaza ca regimul lui Zine al-Abidine Ben Ali, care a condus Tunisia timp de 23 de ani, a cazut dar ca este inca neclar ce fel de guvern il va inlocui. Noii guvernanti nu trebuie doar sa potoleasca spiritele strazii, dar sa si construiasca un nou sistem de guvernare.

Expertul de la Centrul pentru Studii Strategice si Internationale, Haim Malka crede ca in Tunisia, armata a devenit arbitrul vietii politice, dupa recentele evenimente. Pentru moment, armata este cea investita cu incredere sa mentina stabilitatea in tara. Stiri arata ca comandatul militar, general Rachid Ammar a refuzat ordinele de a deschide focul impotriva manifestantilor si a facilitat abdicarea dictatorului la 14 ianuarie. Este inca neclar in ce masura armata doreste sa joace un rol politic activ, mai mult decit o face acum, cind e vazuta ca fiind garantul ordinii publice.

Una dintre probleme este ca opozitia din Tunisia nu este clar conturata si nu are un lider carismatic. In conformitate cu Constitutia, alegeri trebuesc organizate in 60 de zile de la data cind presedintele paraseste pozitia, dar tara nu are traditii democratice si nu este pregatita sa organizeze alegeri libere. Tot in conformitate cu Constitutia, Parlamentul – populat de oameni ai vechiului regim – are prerogativa de a aproba candidatii la presedintie. Asta ar putea limita numarul de candidati, in afara cazului in care, sub presiunea strazii, Parlamentul va permite liderilor opozitiei sa se prezinte.

O necunoscuta este – la fel cum va fi cazul si in Egipt, daca procesul continua – miscarea islamica, care in Tunisia e reprezentata de Partidul Nahda. Partidul a fost interzis timp de decenii si cei mai multi militanti ai sai sint in inchisori sau exil. Identitatea islamica a potentialelor alternative la putere este ceea ce ingrijoreaza Washingtonul.

Dar revoltele care se raspindesc in regiune – acum in Egipt si in Yemen – au la origine dezamagirea tinerei generatii fata de absenta oportunitatilor in societatile respective. In tari arabe, regimurile sint autoritare dar nu dictatoriale, asa cum a fost cazul lui Ben Ali. In restul tarilor, miscarile musulmane au fost supuse represiunii, dar nu anihilate.

Administratia Obama a cerut o tranzitie democratica in Tunisia – dupa ce la inceput a reactionat ezitant. Ieri, presedintele Obama a spus ca regimul egiptean al presedintelui Mubarak a fost si este un aliat important al Americii, adaugind insa ca i-a spus liderului Egiptean ca reformele sint necesare.

Ceea ce se intimpla in Tunisia demonstreaza cit de dificila e misiunea Washingtonului, in conditiile in care este foarte greu de ancipat care dintre actorii politici vor avea cistig de cauza. Si intre timp, incertitudinea poate prezenta riscuri serioase de securitate. Incercarea de a descifra ce se intimpla in aceste zile in tari arabe va fi probabil un test important al diplomatiei americane la acest inceput de an.
XS
SM
MD
LG