Autoritatile moldovene acorda pasapoarte locuitorilor din Transnistria intr-un regim facilitat, dar pregatirile pentru liberalizarea vizelor cu Uniunea Europeana ridica in fata Chisinaului o dilema: pot sau nu pot avea incredere in actele de identitate emise de autoritatile transnistrene, pe baza carora sunt perfectate pasapoartele moldovenesti. Cu alte cuvinte cum sa se asigure ca nu vor cere pasapoarte cu drept de calatorie libera in Uniunea Europeana locuitorii ai Transnistriei falsi, cu acte false.
Administraţia transnistreană ar putea colabora cu guvernul Republicii Moldova pentru securizarea sistemului actelor oficiale şi de stare civilă, dar într-o manieră mai mult formală, aşa încât acest lucru să nu ducă sub nici o formă la rezolvarea conflictului. Este opinia politologului de la Bender Grigori Volovoi, preşedintele Fundaţiei Centrului pentru Drepturile Omului în Transnistria.
Grigori Volovoi: „Cred că Transnistria va colabora. Însă noi ne-am învăţat deja să ocolim cu succes mai multe propuneri venite din partea Europei, înlocuindu-le cu soluţii mai puţin standard. Spre exemplu, pentru liniştea Europei, putem susţine că avem toate cele necesare, că suntem pregătiţi, dar în realitate toate vor rămâne aşa cum sunt: un conflict nesoluţionat, o Moldovă divizată, probleme imense legate de trecerea frontierei administrative dintre Moldova şi Transnistria ş.a.m.d. Uniunea Europeană nu pare să fie interesată acum de aceste lucruri, deşi ar trebui să-şi concentreze eforturile anume în această direcţie. Pentru că acte pot fi inventate de orice fel sau se poate conveni asupra lor la orice nivel. În cele din urmă, se pot întâlni din nou la un meci de fotbal şi conveni cu Igor Smirnov asupra unei soluţii administrative privind securitatea actelor, însă conflictul va rămâne cum a fost şi e puţin probabil ca Uniunea Europeană să se bucure de o atare situaţie”.
O altă speranţă a administraţiei din Tiraspol, spune Grigori Volovoi, ar fi ca Rusia şi Ucraina să obţină regimul liberalizat de vize înaintea Republicii Moldova, o situaţie care va reduce substanţial atractivitatea paşaportului moldovenesc pentru locuitorii regiunii transnistrene.
Directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă din Chişinău, Victor Chirilă crede însă că guvernul moldovean nu trebuie să pornească de la premisa că Tiraspolul nu va accepta o colaborare, ci să aplice tactica paşilor mici, în condiţiile în care o soluţie politică şi cuprinzătoare a conflictului nu este acum posibilă.
Victor Chirilă: „Eu cred că liberalizarea regimului de vize este o oportunitate pentru a lărgi diapazonul de discuţii, de comunicare cu reprezentanţii administraţiei transnistrene şi acest lucru trebuie exploatat. Cred că, în cele din urmă, reticenţa lor va fi învinsă, dar pentru acest lucru va fi nevoie de flexibilitate, va fi nevoie de răbdare, de foarte multă inteligenţă şi, fără îndoială, dialog. Dialog şi iarăşi dialog. Cred că este unica soluţie pentru a-i angaja pe reprezentanţii regiunii transnistrene în soluţionarea unor probleme concrete, în implementarea unor proiecte concrete în diferite domenii, inclusiv în domeniul liberalizării regimului de vize”.
Victor Chirilă mai crede că această integrare sectorială pe proiecte concrete ar putea avea succes, dacă va fi aplicată pentru a uşura viaţa locuitorilor regiunii transnistrene.
Administraţia transnistreană ar putea colabora cu guvernul Republicii Moldova pentru securizarea sistemului actelor oficiale şi de stare civilă, dar într-o manieră mai mult formală, aşa încât acest lucru să nu ducă sub nici o formă la rezolvarea conflictului. Este opinia politologului de la Bender Grigori Volovoi, preşedintele Fundaţiei Centrului pentru Drepturile Omului în Transnistria.
Grigori Volovoi: „Cred că Transnistria va colabora. Însă noi ne-am învăţat deja să ocolim cu succes mai multe propuneri venite din partea Europei, înlocuindu-le cu soluţii mai puţin standard. Spre exemplu, pentru liniştea Europei, putem susţine că avem toate cele necesare, că suntem pregătiţi, dar în realitate toate vor rămâne aşa cum sunt: un conflict nesoluţionat, o Moldovă divizată, probleme imense legate de trecerea frontierei administrative dintre Moldova şi Transnistria ş.a.m.d. Uniunea Europeană nu pare să fie interesată acum de aceste lucruri, deşi ar trebui să-şi concentreze eforturile anume în această direcţie. Pentru că acte pot fi inventate de orice fel sau se poate conveni asupra lor la orice nivel. În cele din urmă, se pot întâlni din nou la un meci de fotbal şi conveni cu Igor Smirnov asupra unei soluţii administrative privind securitatea actelor, însă conflictul va rămâne cum a fost şi e puţin probabil ca Uniunea Europeană să se bucure de o atare situaţie”.
O altă speranţă a administraţiei din Tiraspol, spune Grigori Volovoi, ar fi ca Rusia şi Ucraina să obţină regimul liberalizat de vize înaintea Republicii Moldova, o situaţie care va reduce substanţial atractivitatea paşaportului moldovenesc pentru locuitorii regiunii transnistrene.
Directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă din Chişinău, Victor Chirilă crede însă că guvernul moldovean nu trebuie să pornească de la premisa că Tiraspolul nu va accepta o colaborare, ci să aplice tactica paşilor mici, în condiţiile în care o soluţie politică şi cuprinzătoare a conflictului nu este acum posibilă.
Victor Chirilă: „Eu cred că liberalizarea regimului de vize este o oportunitate pentru a lărgi diapazonul de discuţii, de comunicare cu reprezentanţii administraţiei transnistrene şi acest lucru trebuie exploatat. Cred că, în cele din urmă, reticenţa lor va fi învinsă, dar pentru acest lucru va fi nevoie de flexibilitate, va fi nevoie de răbdare, de foarte multă inteligenţă şi, fără îndoială, dialog. Dialog şi iarăşi dialog. Cred că este unica soluţie pentru a-i angaja pe reprezentanţii regiunii transnistrene în soluţionarea unor probleme concrete, în implementarea unor proiecte concrete în diferite domenii, inclusiv în domeniul liberalizării regimului de vize”.
Victor Chirilă mai crede că această integrare sectorială pe proiecte concrete ar putea avea succes, dacă va fi aplicată pentru a uşura viaţa locuitorilor regiunii transnistrene.
