Comentariile din presa internaţională de limbă engleză pleacă astăzi de la un o premiză comună (deşi încă nedovedită): că atacul terorist de luni, de la aeroportul Demodedovo, îşi are rădăcinile în Caucaz. Situaţie în care, apreciază profesorul Anatol Lieven în Financial Times, „Rusia nu are soluţii optime împotriva terorismului”. Lieven remarcă „conducerea Rusiei a reacţionat cu destul calm. Este un lucru bine venit dar nici nu avea alternativă. Este greu să accepţi că Rusia ca şi India trebuie să se obişnuiască de acum încolo cu ideea că astfel de atacuri vor fi evenimente recurente”.
După ce trece în revistă motivele pentru care, obiectiv, Rusia nu are cum preveni astfel de atacuri, Lieven argumentează că ar putea fi „redus numărul şi limitată amploarea”. „Pentru a atinge aceste ţeluri, ar fi însă nevoie de două schimbări radicale: ar trebui îmbunătăţită calitatea vieţii şi a guvernării în regiunile din Caucazul de Nord. Şi ar trebui reformată poliţia locală, astăzi cunoscută pentru brutalitatea cu care intervine şi pentru faptul că este coruptă până la măduvă”.
Britanicul Times vorbeşte despre „Război şi pace” şi argumentează în editorialul de astăzi că „Pentru a învinge terorismul nord-caucazian, Rusia trebuie să-i înţeleagă cauzele”. „Rusia trebuie să renunţe la tentaţia de a răspunde cu soluţii imediate, birocratice, la probleme care cer, ca problema caucaziană, soluţii de lungă durată. Sigur, continuă editorialul din Times, prestigiul premierului Putin este direct legat de imagina sa de învingător în războaiele cecene. Este momentul ca Rusia să nu mai învingă problemele, ci să le rezolve.”
În Moscow Times, este criticată exact soluţia birocratică la care pare să recurgă mereu conducerea de la Kremlin. „Mimând anti-terorismul” este titlul comentariului în care Andrei Soldatov şi Irina Borogan argumentează că nici odată, nici un demnitar nu-şi asumă sau nu este obligat să-şi asume responsabilitatea după astfel de atacuri.
„Imediat după atac, preşedintele Medvedev a adunat toate oficialităţile legate într-un fel sau altul de cele întâmplate pe aeroport. Au lipsit însă ministrul de interne Raşid Nurgalyev şi directorul Serviciului Federal de Securitate, Alexander Bortnikov. Şi ei erau cei care ar fi trebuit luaţi la întrebări dacă chiar se făcuse tot posibilul pentru a evita un astfel de atac”.
„Numai că pentru Kremlin, atacurile teroriste par să nu fie mai mult decât un dezastru natural, un accident tragic de care nimeni nu este vinovat. Nu se pune întrebarea dacă miniştrii ar trebui să fie direct responsabili de a asigura securitatea cetăţenilor”.
Această lipsă de responsabilitatea directă este remarcată şi de Julia Ioffe în Foreign Affairs care titrează „După ce a trecut de şocul atacului de la aeroport, guvernul rus se pregăteşte să reacţioneze cum ştie el mai bine – să dea afară câţiva funcţionari de rangul doi”.
