Linkuri accesibilitate

„Trebuie să schimbăm ceva din rădăcină, nu la suprafaţă”.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Sovietul suprem de la Tiraspol ar putea avea un cuvânt mai greu de spus în relaţiile externe al regiunii transnistrene.

„Întâi de toate, în Transnistria asta va însemna că plapuma politicii externe va fi trasă dintr-o parte în alta. Şi această tragere a plapumei diplomatice se va sfârşi, dacă asta n-o să-i placă principalului actor în politica externă a Transnistriei – preşedintelui Transnistriei, Igor Smirnov”.

Spune oaspetele ediţiei de astăzi, jurnalistul de la Tiraspol, Maxim Kuzovlev.

Mai întâi însă ştirile. Valentina Ursu trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.

--------------------------------------------------------------------------------------
Reprezentantul special al preşedinţiei lituaniene a OSCE, ambasadorul Giedrius Cekuolis s-a aflat, la începutul săptămânii trecute, într-o vizită de documentare în Republica Moldova. La Chişinău el a conferit cu prim-vicepremierul, ministrul afacerilor externe şi integrării europene Iurie Leancă şi cu noul vicepremer pentru reintegrare, Eugen Carpov. Un comunicat de presă al diplomaţiei moldovene precizează că „părţile au exprimat viziuni comune cu privire la necesitatea relansării necondiţionate a negocierilor oficiale în formatul 5+2” şi promovarea măsurilor de consolidare a încrederii.

La Tiraspol, delegaţia OSCE condusă de Giedrius Cekuolis s-a întâlnit cu liderul administraţiei Igor Smirnov, care a spus, între altele, că ar fi nevoie de un mecanism de garanţii pentru îndeplinirea înţelegerilor atinse în procesul de negocieri.
Igor Smirnov ar putea candida pentru un al cincilea mandat în fruntea administraţiei de la Tiraspol la alegerile aşteptate la sfârşitul anului. Agenţiile de ştiri transnistrene relatează că “Uniunea Apărătorilor Transnistriei” din Dubăsari a decis să propună candidatura lui Smirnov, despre care a spus că “a fost testat în timp şi prin acţiuni concrete” în confruntarea cu Chişinăul. Igor Smirnov care va împlini anul acesta 70 de ani, conduce nerecunoscuta republică transnistreană din momentul apariţiei ei, cu peste 20 de ani în urmă.

Preşedintele american Barack Obama a spus într-un mesaj de felicitare adresat premierului Vlad Filat că Statele Unite sprijină angajamentul guvernului de la Chişinău privind dezvoltarea Moldovei ca stat suveran, prosper, democratic şi European. În mesajul de felicitare, citat de agenţiile de ştiri de la Chişinău, se mai spune că Statele Unite „încurajează reformele democratice şi economice” demarate de primul guvern al premierului Filat. Cu aproximativ un an în urmă, pe 22 ianuarie 2010, primul ministru Filat a semnat la Washington acordul Compact prin care Moldova primeşte ajutoare pentru dezvoltarea economiei în valoare de 262 de milioane de dolari. Ajutoarele acordate prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului sunt eşalonate pe o perioadă de 5 ani.

Presedintele din Belarus Aleksandr Lukashenka a depus juramintul intr-o ceremonie boicotata de ambasadorii Statelor Unite si ai tarilor Uniunii Europene, in semn de protest pentru reprimarea violenta a demonstratiilor post electorale si pentru incalcarea drepturilor omului. In discursul de inaugurare, liderul de la Minsk a dat asigurari ca in tara sa nu vor avea loc nici un fel de revolutii „colorate”. Parlamentul European a adoptat in ajun o rezolutie in care cere eliberarea imediata a detinutilor politici si repetarea scrutinului, precum si impunerea de sanctiuni impotriva liderilor de la Minsk.

În aceeaşi zi, la Minsk, poliţia in civil l-a arestat pe liderul sindicatelor libere din Belarus Henadz Fiadinici. Liderul de sindicat a participat la protestele post electorale din 19 decembrie de la Minsk, iar la 14 ianuarie poliția a făcut o razie la sediul sindicatelor, confiscînd computere, dischete, telefoane mobile si alte obiecte.
In urma protestele post electorale din Belarus peste 600 de oameni au fost arestati si sediile partidelor de opozitie, ziarelor independente si organizatiilor non guvernamentale au fost perchezitionate de KGB.

Premierul Poloniei Donald Tusk a declarat că recentul raport rusesc asupra cauzelor accidentului aviatic de anul trecut de la Smolensk în care şi-a pierdut viata preşedintele Lech Kacinski şi alti 95 de importanti demnitari si intelectuali polonezi, face mai dificile relaţiile dintre Moscova si Varsovia. Declaraţia a fost facuta in Parlamentul de la Varşovia unde s-a discutat despre raportul rusesc. Polonia a dat recent publicităţii înregistrările convorbirilor dintre pilotii polonezi şi echipa rusă de la turnul de control, din care reieșea că turnul de control a dat informatii incorecte despre altitudinea avionului şi coordonatele de pilotare in conditii de ceaţă foarte deasă.

Aflat în vizită de stat la Washington, preşedintele Chinei, Hu Jintao, a recunoscut, la insistenţele presei, că ţara sa mai are multe de făcut în privinţa drepturilor omului. La o conferinţă de presă în compania preşedintelui Barack Obama, liderul chinez a ignorat mai întâi o întrebare pe tema drepturilor omului, dar după repetarea întrebării a spus că ţara sa vrea să stea de vorbă în mod sincer despre libertăţile cetăţeneşti, inclusiv despre problemele Tibetului. Hun Jintao a mai spus că a discutat despre drepturile omului de mai mult ori, în mod sincer, cu preşedintele Statelor Unite, Barack Obama.

Dupa numararea aproape totala a voturilor din referendumul din Sudanul de Sud, 99 % dintre sufragii au fost in favoarea secesiunii de partea nordica. Potrivit comisiei insarcinata cu organizarea referendumului, din cei 4 milioane de oameni cu drept de vot, 3 milioane 140 de mii s-au pronuntat pentru independenta. Organizarea acestui referendum a fost parte a acordului de incetare a razboiului civil din Sudan in care 2 milioane de oameni au murit.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

De curând, odată cu instalarea noului guvern la Chişinău a fost numit şi un nou reprezentant politic pentru negocierile în chestiunea Transnistriei. Este vorba despre vicepremierul Eugen Carpov, un diplomat de carieră, fost ambasador al Republicii Moldova la Bruxelles pe lângă comunităţile europene. Despre un posibil impact al acestei numiri l-am întrebat pe oaspetele ediţiei de astăzi, jurnalistul independent de la Tiraspol, Maxim Kuzovlev.

Maxim Kuzovlev
Maxim Kuzovlev
: „Mi se pare că pentru Dl Carpov a fost o surpriză numirea sa în funcţia de negociator. El n-a făcut decât să repete, într-un alt mod, mai diplomatic, ceea ce au spus până la el şi alte guvernări din Moldova – că Transnistria este o prioritate. El a fost însă inedit prin altceva şi anume: a spus foarte clar că accentul va fi pus pe sprijinul Uniunii Europene şi altor parteneri occidentali ai Republicii Moldova”.

Europa Liberă: Tiraspolul deocamdată nu a reacţionat la numirea unui nou reprezentant politic al Chişinăului. Am punea să ne aşteptăm la schimbări în abordarea de până acum a negociatorilor transnistreni?

Maxim Kuzovlev: „În Transnistria situaţia nu-i la fel de univocă în privinţa politicii externe. Noul Soviet suprem şi-a creat deja structurile de conducere şi comisiile parlamentare. Una din ele este comisia pentru politică externă, care va fi condusă de Dmitri Soin, o persoană care se plasează în opoziţie făţişă faţă de ministerul de externe al Transnistriei şi pe care-l critică nemilos prin intermediul mass-media ce-i aparţine. Externele reacţionează la aceste critici şi se află într-un fel de polemică cu Dmitri Soin, care nu mai este doar liderul Partidului Prorîv, ci este deputat şi preşedinte al comisiei de politică externă. Eu cred că el se va manifesta foarte activ în procesul de negocieri sau, cel puţin, va interpela destul de des externele referitor la activitatea acestuia şi relaţiile cu Moldova”.

Europa Liberă: În opinia dumneavoastră, această „concurenţă” va ajta sau va dăuna procesului de negocieri pentru soluţionarea conflictului transnistrean?

Maxim Kuzovlev: „Întâi de toate, în Transnistria asta va însemna că plapuma politicii externe va fi trasă dintr-o parte în alta. Şi această tragere a plapumei diplomatice se va sfârşi, dacă asta n-o să-i placă principalului actor în politica externă a Transnistriei - lui Igor Smirnov. Şi dacă el va decide că asta nu încurcă la ceva anume, asta va continua să se întâmple”.

Europa Liberă: Uniunea apărătorilor Transnistriei din Dubăsari a decis recent să-l propună pe Igor Smirnov în calitate de candidat pentru un nou mandat de preşedinte al Transnistriei. Nu e cam devreme? Alegerile prezidenţiale în regiunea transnistreană ar urma să aibă loc abia spre sfârşitul anului.


Maxim Kuzovlev: „Uniunea apărătorilor Transnistriei l-a sprijinit tot timpul pe Smirnov. Iar decizia de a-l înainta pentru un nou mandat a fost luată anume la şedinţa festivă consacrată celor 17 ani de la înfiinţarea organizaţiei. Apărătorii Transnistriei spun că au încredere nemărginită în Smirnov şi că el a fost verificat de timp şi prin fapte concrete. Mie îmi aminteşte acest lucru de o istorie. În 1996, Igor Nicolaevici Smirnov candida pentru al doilea mandat, iar eu am făcut atunci un interviu cu şeful echipei sale electorale, deja regretatul preşedinte al sovietului orăşenesc Bender, Fiodor Dobrov. L-am întrebat atunci: de ce aţi ales să conduceţi staful electoral al lui Igor Smirnov? Şi mi-a răspuns aproximativ la fel cum au declarat acum „apărătorii Transnistriei” că are o încredere nelimitată faţă de Smirnov. E o senzaţie că istoria se repetă. Deci, însăşi cauza pentru care Smirnov este înaintat nu este atât de reală, pe cât de ideologizată. E ca un fel de ideologie. Noi avem încredere în el, pentru că, în mod principial, nu putem avea încredere în nimeni altcineva. Aşa a fost şi în 1996 şi 2001. Deşi vremurile s-au schimbat, se pare că ideologia şi credinţa că numai Smirnov poate fi preşedinte – nu au dispărut”.

Europa Liberă: anul acesta, Igor Smirnov va împlini vârsta de 70 de ani şi, dacă va decide, va candida pentru un al cincilea mandat de preşedinte. Cum credeţi, ar putea Igost Smirnov să aibă un contracandidat real sau va anunţa un succesor?

Maxim Kuzovlev: „Igor Smirnov încă nu a anunţat dacă îşi va înainta candidatura sau nu. Cred că el are acum niţel alte griji, alte obiective – în Transnistria nu este cea mai bună situaţie economică, în mod tradiţional nu e cea mai bună, - şi de aceea, întrebarea dacă va candida nu este, deocamdată, una actuală pentru el.

Referitor la vârsta sa respectabilă: în principiu, el are grijă de sănătate, nu fumează, nu bea, face sport şi, probabil că va rezista al cincilea mandat, dacă, desigur, se va decide şi dacă această deizie va fi susţinută şi de cercurile de lobby din Moscova, care supraveghează, într-un anume fel, Transnistria.

În privinţa succesorului. Discuţiile că va fi un succesor se poartă încă de pe la mijlocul deceniului trecut. S-au numit şi diferite candidaturi, – de la vicepreşedinte până la şeful centrului de combatere a corupţiei şi a crimei organizate, cum am citit pe un forum, - numai cine n-a fost numit! Însă mie mi se pare că toate aceste discuţii despre succesori nu sunt decât pure speculaţii. Este clar pentru absolut toată lumea, - şi pentru cei care îl iubesc pe Smirnov, şi pentru cei care îl urăsc sau care sunt indiferenţi, - că, dacă-şi va înainta candidatura, el va fi în afara concurenţei, indiferent de resursele financiare sau administrative, că în cazul în care el va dori să candideze pentru al cincilea mandat, el va fi preşedinte.

De aceea, am impresia că înaintarea lui Smirnov de către Uniunea apărătorilor Transnistriei din raionul Dubăsari este un semn foarte clar, care ne arată cu cine va merge o anumită parte a organizaţiilor obşteşti, o anumită parte a societăţii, şi un semn foarte clar şi pentru fracţiunea majoritară din Sovietul suprem a Partidului Obnovlenie că Smirnov nu are de gând să plece”.

Europa Liberă: opinia invitatului ediţiei de astăzi, jurnalistul independent de la Tiraspol, Maxim Kuzovlev.

Pe fundalul unei crize economice cronicizate, începutul anului în regiunea transnistreană a fost marcat de un nou val de creştere a tarifelor şi a preţurilor la produse şi servicii. De la 1 ianuarie s-a scumpit călătoria în transportul orăşenesc şi interurban. Preţul biletelor a crescut până la 16 la sută. S-au scumpit pâinea şi produsele de panificaţie, deşi ministrul economiei Elena Cernenko a spus că nu este vorba despre majorare, ci numai de revenirea la preţurile de anul trecut, care au fost până în luna mai. De la 1 ianuarie, deja în mod tradiţional, au crescut tarifele pentru serviciile în comun. Populaţia plăteşte cu 8 kopeici mai mult pentru gaze naturale. Un metru cub de gaz costă acum 82 de kopeici - aproximativ 8 cenţi sau 97 de bani, ceea ce este de aproape 5 ori mai puţin decât tariful plătit de locuitorii de pe malul drept al Nistrului. Transnistrenii plătesc cu 5 copeici mai mult şi pentru energia electrică, tariful pentru 1 kWt fiind acum de 42 de copeici sau aproximativ 4 cenţi, sub preţul de achiziţie plătit de Republica Moldova pentru energia electrică de la Centrala de la Cuciurgan sau cea importată din Ucraina. Tarifele pentru căldură şi apă în regiunea transnistreană sunt diferite pentru fiecare localitate, însă, în medie, au crescut cu 10 la sută. Ministerul economiei de la Tiraspol prognozează pentru acest an o rată a inflaţiei de 12 la sută. Tot cu atâta ar urma să fie indexate salariile bugetarilor şi pensiile. Salariile plătite de la buget sunt deja indexate de la 1 ianuarie cu 6 procente, iar pensia minimă de vârstă a crescut cu 40 de ruble - cu aproximativ 4 dolari. Pensionarii vor continua să primească de la buget un adaos la pensie de 100 de ruble, în locul celor 15 dolari plătiţi de Federaţia Rusă până la începutul verii trecute, în calitate de ajutor umanitar. Federaţia Rusă a acordat Transnistriei un ajutor financiar nerambursabil, începând cu sfârşitul anului 2008 şi până în luna mai a anului 2010, pentru un adaos de 15 dolari la pensii, pentru alimentaţia în şcoli de tip-internat şi creditarea sectorului agricol. Susţinerea financiară a fost sistată, pe motivul că Tiraspolul nu a utilizat în mod transparent aceşti bani.

Despre valul de scumpiri de la începutul anului, corespondenţii noştrşi au stat de vorbă cu mai mulţi locuitori din Tiraspol şi Bender.

– Nu prea l-am simiţit, pentru că stau acasă cu copilul. Însă toate s-au scumpit şi de aceea nu ies nicăieri.

– Suntem afectaţi foarte tare. Ar trebui să mai ţină preţurile în frâu, pentru că salariile noastre nu le fac faţă. Suntem bugetari, dar ca să nu te limitezi în cele mai necesare produse alimentare şi haine, cred că salariile ar trebui majorate cu cel puţin 50 la sută.

– Pâinea s-a scumpit, dar nu toată. Transportul s-a schmpit, mergem pe jos. Aşteptăm cu groază luna februarie. E dureros.

– Franzela e 2, 50 - de unde s-a schimpit? Totu-i în regulă. Nu văd deocamdată nici un fel de agiotaj. Absolut deloc. Căldură avem, gaz, lumină – ce mai trebuie? Mare lucru că s-a scumpit cu 20 de kopeici călătoria în maxi-taxi. Cui nu-i place, să meargă cu troleibusul. Dacă trebuie. Înseamnă că aşa trebuie.

– Deocamdată, în ianuarie n-am simţit schimbări. Lucrăm, primim salariu. Dar va fi un şoc, bineînţeles, apoi toate se vor aşeza la locuri. Ne-am deprins deja cu aşa viaţă şi aceste schimpiri. În fiecare an ne fac surprize.

– În familie s-a simţit, desigur. Acum e gripă, copiii bolesc, iar medicamentele sunt foarte scumpe. Sigur că poporul a simţit. Deputaţii au fost aleşi, ar trebui să dea o mână de ajutor. Şi preşedintele trebuie să aibă grijă de asta, dacă noi tot îl alegem de atâţia ani.

– Nici eu nu-s bucuros. În general, mă gândesc foarte mult la faptul ce înseamnă statul? Iar după asta încep să-mi dau seama că nimeni, niciodată, nu te va ajuta”.

– N-aş putea să spun c-am resimţit dureros scumpirile, mai am nişte resurse. Cei care numără fiece kopeică - cred că da. Însă eu cred că nu putem să schimba nimic. Trebuie altceva să schimbăm, înţelegeţi? Ceva din rădăcină, nu la suprafaţă.

Europa Liberă: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG