Linkuri accesibilitate

Alexandru Fala: Datoria, fie externă, fie cea publică, raportată la PIB, arată capacitatea noastră de a face faţă plăţilor”.


Un interviu cu economistul Alexandru Fala, expert asociat la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, despre povara datoriei noastre, a celei externe.

Europa Liberă: Dle Fala, haideţi mai întâi să asigurăm ascultătorii că n-am conspirat împreună să-i indispunem şi mai tare în această dimineaţă cu o temă ca datoriile, pe lângă cea a preţurilor care par să muşte tot mai dureros…

Expertul Alexandru Fala
Alexandru Fala:
„Da, cred că datoria atât externă cât şi cea public nu va reprezenta pentru Republica Moldova o constrângere, cel puţin pe termen mediu”

Europa Liberă: Perfect, dar tema vine de la sine: dacă n-ar fi, nu s-ar povesti… Îndatorarea e cea mai proastă sărăcie… cum se spune… Dle Fala, datoria externă a statului presupune deja circa 4000 de lei pe cap de cetăţean moldovean. Ce-ar trebui să constatăm: că ţara ar fi înglodată în datorii pe care – aşa cum îi înspăimântă opoziţia, cetăţenii îşi vor nenoroci viitorul întorcând nişte bani grei înapoi sau situaţia este în limitele normalului?

Alexandru Fala:
„Datoria ca valoare nominală va fi în creştere, dar asta nu va fi o problemă. În perioada fostei guvernări sau a actualei opoziţii, datoria a crescut de la circa un miliard de dolari la peste patru miliarde. În fond, acumularea datoriei nu este o problemă. Dacă vorbim despre datorii, mai corect ar fi să privim alţi indicatori – datoria, fie externă, fie cea publică, raportată la Produsul Intern Brut, care arată capacitatea noastră de a face faţă plăţilor”.

Europa Liberă: Şi cum arată acest raport?

Alexandru Fala:
„Eu am văzut trei abordări, studiul realizat de Fondul Monetar Internaţional, studiul de la IDIS Viitorul, mai sunt şi alte studii. În fond, ele vorbesc despre o creştere a acestui raport pe un termen mediu şi după aceea o uşoară scădere pe termen lung, fie de o creştere cu ritmuri destul de mici a datoriei externe”.

Europa Liberă: De fapt, dle Fala, de ce oamenii ar trebui să fie interesaţi de datoria externă a ţării? Cum îi afectează această datorie, la modul practic?

Alexandru Fala:
„Situaţia de risc poate apărea în cazul în care noi nu am putea face faţă plăţilor, ceea ce duce la apariţia crizelor. În fond, când vorbim de datoria externă noi trebuie să vorbim de altă problemă - dacă producerea anumitor şocuri nu va genera crize. Spre exemplu, dacă noi avem venituri puţine din export este probabil că noi nu vom putea face faţă plăţilor şi asta ar crea probleme pentru ţară, ar putea fi o situaţie similară cu cea care a fost în Grecia sau cu cea care este în România, ţara fiind nevoită să facă faţă plăţilor din exterior. Problema datoriei externe ţine de faptul dacă noi putem face faţă anumitor şocuri, fie reducerea exporturilor, fie o evoluţie negativă a ratei de schimb, fie încasări puţine la buget”.

Europa Liberă: Dle Fala, dar un nivel mare de îndatorare înseamnă neapărat că economia ţării este cu probleme? Sau, dimpotrivă, poate însemna că statul se bucură de încrederea creditorilor, dispuşi să-i ofere împrumuturi?

Alexandru Fala:
„De fapt, depinde de stiuaţie. De exemplu, anul trecut dacă e să privim Republica Moldova, aici cred că a fost o dublă situaţie. Pe de o parte, noi aveam nevoie de surse externe, pe de altă parte, datorită faptului că noi am fost buni plătitori până în perioada de pre-criză noi am primit un credit de încredere şi de aceea am obţinut un credit din partea partenerilor de dezvoltare”.

Europa Liberă: Da, de fapt îmi amintesc de ultima perioadă a României comuniste, când Nicolae Ceauşescu reuşise performanţa să întoarcă toată datoria şi era extrem de mândru şi fericit, în schimb populaţia murea de foame.

Alexandru Fala:
„Dacă e să vorbim la general, nu e atât de importantă datoria în valoarea sa nominală. Dacă creşterea economică este mult mai rapidă, mult mai mare ca creşterea datoriei externe, atunci noi nu trebuie să avem probleme”.

Europa Liberă: Datoriile n-ar deranja, dacă banii luaţi cu împrumut ar fi folosiţi cu folos viitor …pentru ce?

Alexandru Fala:
„Filosofia împrumutării este să foloseşti raţional şi corect banii. Cred că în cazul Republicii Moldova ar trebui să investim masiv în infrastructură, ceea ce ar genera creşterea economică. Vedeţi, aici depinde şi de tipul datoriei externe.

Aceasta nu presupune doar banii cu care se împrumută statul. Este vorba şi de datoriile pe care le fac agenţii economici. La noi datoria externă este în proporţie de 70 la sută cea a agenţilor economici. Un exemplu ar fi datoriile pe care le avem pentru că importăm şi nu am achiat plăţile ţărilor de la care importăm”.

Europa Liberă: Dle Fala, haideţi să lămurim un pic lucrurile ca să fie foarte clar pentru orice ascultător neiniţiat în economie. Ce este de fapt datoria externă a statului? Şi când vorbiţi de agenţii economici, sumele astea se consideră tot ale statului, pe care trebuie să le întoarcă cetăţenii, eventual, în viitor?

Alexandru Fala:
„Ea nu trebuie să fie percepută ca ceea ce trebuie să întoarcă cetăţeanul. Dacă vorbim de datoria externă, ea cuprinde atât datoria externă pe care o are statul, adică datoria externă garantată de stat, şi a doua componentă este datoria externă ce aparţine sectorului privat, adică datoriile pe care le avem pentru gaz, datoriile pe care le are sectorul extern în urma operaţiunilor comerciale externe. În Grecia acum e problema legată de datoria publică externă a statului” .

Europa Liberă: Să împrumuţi pare a fi benefic şi normal, dar cum ar trebui să se manifeste responsabilitatea adecvată pentru aceşti bani a autorităţilor? Ce-ar trebui să facă aşa încât împrumuturile să nu ucidă sau rănească în viitor, cum este cazul Greciei de care aţi pomenit?

Alexandru Fala:
„Banii trebuie să meargă în proiecte investiţionale, în cazul Republicii Moldova în infrastrucură. Aici mă refer nu doar la drumuri ci la întreaga infrastructură, atât la sistemul energetic, apă şi canalizare, adică tot ceea ce numim infrastructură în general. Acest tip de invesiţii ar trebui să creeze un efect multiplicator care ar duce dacă nu la mărirea indicatorilor de creştere economică, cel puţin la o transformare într-o creştere calitativă şi durabilă”.

Europa Liberă: Iată un apel de mobilizare pentru autorităţi, ca să nu ajungem să suferim de povestea veche: împrumutăm bani străini, dar e dureros că trebuie să-i întoarcem pe ai noştri. Dle Fala, vă mulţumim pentru acest interviu.
XS
SM
MD
LG