Linkuri accesibilitate

Victor Osipov: La nivelul membrilor cabinetului contează capacitatea de a îndeplini profesionist un rol de administrator public la nivel central.



Chiar dacă marele Lev Tolstoi ne-a lăsat drept moştenire concluzia incontestabilă, că fiecare familie are propriile criterii de fericire, dar şi de nefericire, şi acest lucru se poate referi şi la familiile politice, astăzi vom încerca să căutăm formula convieţuirii fericite, politice fireşte. După un an şi mai bine de „pas de quatre”, iată că vine dispozitivul „pas de trois”.

La emisiunea de astăzi participă cercetătoarea de la Berlin, originară din România, Anneli Ute Gabanyi, şi fostul vicepremier responsabil cu reintegrarea ţării în guvernul Filat-1, Victor Osipov, vicepreşedintele Partidului Alianţa Moldova Noastră. Discutăm despre alchimia guvernării în coaliţie
.

Europa Liberă: Am început cu Dumneavoastră, doamnă Gabanyi, să vorbim la modul teoretic, abia când se constituia, se punea de măligă. Acum deja, când Alianţa s-a constituit, evident că ne referim la aspecte ceva mai practice. Şi întrebarea ar fi: până unde se extinde umbrela politică şi unde intră pe rol tehnocraţii? Cum, într-un guvern de coaliţie, se poate armoniza promovarea interesului partinic cu interesele, care rezultă din programul de guvernare, din sarcinile de lungă durată? Şi, mai ales, cu interesul oricărei guvernări, de a avea o instituţie stabilă de tehnocraţi? Pentru că, de regulă, executorii de nivelul tehnocraţilor fac munca de rutină. Or, guvernarea, în mare parte, constă din muncă de rutină, dacă sunteţi de acord.


Anneli Ute Gabanyi
Anneli Ute Gabanyi:
„Este adevărat. Dar aş face, totuşi, o deosebire între factorul decizional într-un guvern, şi de coaliţie, şi factorul tehnic. După părerea mea, la nivelul guvernului este normal, şi chiar este bine, să fie personaje care sunt legate între ele şi printr-o disciplină de partid. Deci, ministrul, după părerea mea, nu trebuie să fie şi membru al Parlamentului. În unele ţări este, în altele nu. Sau există un mixaj. Dar cred, că ar trebui să fie reprezentantul partidului.”

Europa Liberă: De ce, doamna Gabanyi? Imediat vreau să vă întreb. Este disciplina mai importantă, decât un pic de creaţie, o competenţă?

Anneli Ute Gabanyi:
„Nu. Dar la nivelul ministrului, uneori noi regretăm acest lucru, miniştrii nu sunt desemnaţi, în primul rând, pe specialităţi înguste. Acest lucru se poate vede de altfel foarte simplu, dacă un ministru, din raţiuni care ţin de specificul politicii zilnice, este trecut de la un resort la altul. Exemplul: ministrul nostru actual al apărării, domnul von Guttenberg, a fost numit mai întâi ministru al economiei şi a făcut un job extraordinar. Şi acum este ministrul apărării şi face un job de asemenea extraordinar, pentru că este un om foarte competent. Dar desigur, că el nu ar putea să guverneze, dacă nu ar avea un aparat al guvernului şi un aparat al ministerului, cu ajutorul căruia poate să ia deciziile, să spun aşa, de specialitate, cu toată competenţa.”

Europa Liberă: Domnule Osipov, pe Dumneavoastră v-a ajutat sau v-a împiedicat mandatul politic?

Victor Osipov:
„Sincer vorbind, acum întrebarea asta mă face să privesc printr-o asemenea prismă lucrurile şi nu le-am privit aşa în timpul mandatului. Am resimţit ceea ce ar însemna acoperirea politică, mai ales după ce partidul meu n-a avut un scor, care să-i permită accederea în actualul Parlament şi s-a început discuţia despre despre distribuirea funcţiilor portofoliilor în noul Guvern. Atunci am resimţit. Şi poziţia mea a fost una foarte clară – nu am acoperire politică, nu cred că este firesc să mi se încredinţeze o responsabilitate guvernamentală, deşi se discuta acest lucru, cel puţin în comunitatea de experţi, analişti, ş.a.m.d.
Victor Osipov


Sunt de acord, într-un fel, cu doamna Gabanyi – actul de participare la guvernare în calitate de membru al Cabinetului de miniştri trebuie să fie unul încărcat cu responsabilitate politică. Nu e vorba doar numai de suport politic, dar şi responsabilizare politică. Tehnocraţii, specialiştii în domeniu, desigur, sunt de mare ajutor. Însă contează, la acest nivel al miniştrilor, al membrilor Cabinetului de miniştri mai ales capacitatea de a îndeplini profesionist un rol de administrator public la nivel central.”

Europa Liberă: Dar aici apare contradicţia, de care noi ne arătăm îngrijoraţi – un om disciplinat, sub aspect partinic, s-ar putea să nu fie foarte ataşat de programul de guvernare. La modul ideal, sigur că fiecare partid contribuie la programul de guvernare. Dar există riscul, ca fiecare ministru să vină cu sarcina de la partid. Asta este îngrijorarea noastră.

Victor Osipov:
„Domnule Botnaru, vine. Întregul partid vine într-o coaliţie de guvernare cu programul său. Şi partidul nu este doar o instituţie propulsoare de cadre pentru Parlament sau Guvern. Ar trebui să fie şi este, într-o măsură mai mare sau mai mică, un cadru în care apar politici, se elaborează anumite poziţii, bazate pe doctrine, bazate pe realităţile interne, pe etapele, pe care le parcurge o ţară sau alta. Deci, el vine cu un program de la partid, care după aceea trece prin procedura de negociere în procesul de creare a coaliţiei. Şi programul de activitate al Guvernului este de fapt deja un nou program consensual, în care converg într-o oarecare măsură, abordările şi obiectivele partidelor. Cred că, din punctul ăsta de vedere, mecanismele de formare a puterii, inclusiv în cazul coaliţiilor, sunt mai mult sau mai puţin logice.”

Europa Liberă: Asta la modul ideal converg şi se transformă într-un program sintetic. Dar uneori, la modul practic, fiecare ministru, fiecare partid trage la turta lui şi de acolo încep problemele. Şi am văzut pe parcursul unui an.

Victor Osipov:
„Trage tot timpul, iarăşi, într-o formă sau alta, într-o măsură sau alta. Aş fi vrut poate să menţionez o altă latură – tehnocrat, persoană politică - ministru, sau tehnocrat? Sau nici membru de partid şi nici tehnocrat, ci apropiat al liderilor unui partid, care nu are legătură nici cu formaţiunea. Nu poartă nici responsabilitate politică şi nici nu fiecare dintre cazuri poate fi considerat un specialist pentru sectorul, care i s-a încredinţat. De altfel, vreau să vă atrag atenţia, că viceminiştrii se aşteaptă de la dânşii ca să fie chiar specialişti mai buni”.

Europa Liberă: Caii de tracţiune.

Victor Osipov:
„Mai buni în domeniul, care este de administrat. Viceminiştrii, care nu sunt, bunăoară membrii Partidului Liberal – la Ecologie, la Mediu şi la Tineret, sunt oameni nu prea cunoscuţi nici în interiorul partidului, nici ca profesionişti, fiind din alt sector. Deci, aici eu imi pun întrebarea, bunăoară, cât sunt ei de buni. Acum timpul va arăta. Poate sunt, să vedem. În ce măsură ei vor purta şi răspundere politică şi partidul, care i-a promovat.”

Europa Liberă: Adică, vreţi să spuneţi, că partidul, încredinţându-le o funcţie, îşi asumă responsabilitatea pentru ei?

Victor Osipov:
„Fără îndoială. De altfel, mecanismele, care trebuie să funcţioneze, este unul dintre rolurile partidelor – să-şi asume responsabilitatea.”

Europa Liberă: Remediul nemţesc pentru, iată, aceste dileme? Cum ţinem echilbrul? Responsabilizarea politică şi racolarea celor mai buni experţi pentru promovarea sarcinilor, pe care le declară guvernarea?

Anneli Ute Gabanyi:
„Remediul în Republica Moldova s-a şi găsit, şi anume remediul este consiliul de conducere. În Germania acest consiliu se numeşte consiliul coaliţiei şi funcţionează nu chiar de la începutul înfiinţării Republicii Federale Germane, ci din 1961. Acest consiliu în principiu, sau teoretic ar trebui să rezolve exact problemele, pe care le-aţi amintit aici. Şi anume este vorba mai întâi de coordonarea formării coaliţiei, în sensul membrilor care o compun la nivel guvernamental, la nivel de viceminiştri, etc. Dar mai întâi, trebuie să elaboreze un program al coaliţiei, care reprezintă altceva decât programul guvernării.


Programul primului ministru, care atunci când este instituit îl formulează, derivă într-un fel din programul de coaliţie. Şi acest program de coaliţie conţine mai întâi principiile directoare de bază, dacă vreţi, politico-moralo-etice. După care apare un program de guvernare, asupra căruia s-a înţeles coaliţia, adică un program mai mult sau mai puţin concret. Cu anumite legi, care această coaliţie vrea să le elaboreze în comun.

Şi numai în ultimul moment apare problema funcţiilor. Pentru că numai dacă ştii care e programul, care sunt principiile acestei coaliţii, atunci vei putea să numeşti şi persoanele. Este foarte interesant cine face parte din acest organ, care, din punct de vedere al analizei unui sistem politic, trebuie să spunem că este un organ informal. Deci, un organ, care nu este prevăzut nici în Constituţie, cel puţin în Germania nu este, şi care într-un fel funcţionează într-un spaţiu alăturat actului guvernării şi al Guvernului. Şi în acest consiliu este foarte important că intră nu numai cei mai mulţi membri ai guvernului, împreună cu primul ministru, viceprim-miniştrii, etc, intră reprezentanţii conducătorilor grupurilor parlamentare, care au format coaliţia şi intră şi şefii de partid. Deci, partidele au acelaşi număr egal.

Acest instrument este indispensabil atât pentru coordonarea coaliţiei, pentru a asigura coeziunea coaliţiei şi buna funcţionare a actului de guvernare. În Germania acest consiliu funcţionează, cum spuneam, şi în cazul unor coaliţii mici, cum ar fi actuala coaliţie, cât şi în cazul unor coaliţii mari. Cum ar fi fost, de exemplu, ceea ce nu s-a întâmplat şi aş spune că e bine aşa, o coaliţie dintr-un partid din alianţă şi Partidul Comuniştilor. Dar şi într-un astfel de caz ar păutea să fie aplicat cu succes.”

Europa Liberă: Doamna Gabanyi, Dumneavoastră aţi atins exact un subiect, pe care vroiam eu să-l abordez. Ceea ce nu este prevăzut de Constituţie, nu s-ar putea la un moment dat să fie contestat, ori chiar declarat neconstituţional? Pentru că procedura adoptării unor idei de legi, unor decizii nu este prevăzută în forma asta în care s-a încetăţenit. Au existat la Dumneavoastră replici, sau nemulţumiri de genul acesta?

Anneli Ute Gabanyi:
„Da, specialiştii, politologii, de fapt de când există acest organ informal au publicat şi au expus anumite dubii în ceea ce priveşte constituţionalitatea şi chiar aş spune legitimitatea democratică a acestui organ. Problema este, că în toate ţările Europei se observă această tendinţă. Şi trebuie într-adevăr supravegheată din punct de vedere al funcţionării democraţiei, de formare a anumitor consilii, organe etc., care undeva încearcă să conturneze procesul, mai ales procesul parlamentar, pentru a face mai lină, mai rapidă funcţionarea actului guvernării. Sigur că trebuie privit cu atenţie. Dar atâta timp, cât deciziile şi înţelegerile acestui consiliu nu au puterea de lege, ci înseamnă doar o înţelegere între partidele unei coaliţii, nici nu poate fi contestate prin mijloace legale. Pentru că nu este ceva ilegal, este ceva informal şi după părerea mea este necesar şi salutar ca şi în Republica Moldova să funcţioneze o astfel de îneţelegere.”

Europa Liberă: Domnule Victor Osipov, şi pe Dumneavoastră vreau să vă întreb despre filozofia acestor structuri. Sigur că este mai bine ca să se elimine divergenţele în fazele incipiente – poate chiar la un meci de tenis, sau la un meci de fotbal, dacă tot ne referim la domeniul Dumneavoastră, la „diplomaţia fotbalistică”. Pe de altă parte, iată, există îngrijorarea, că aceste structuri informale, sau formalizate, vor substitui organele legale de elaborare a unor decizii, de stabilire a unor agende. Dumneavoastră ce părere aveţi despre aceste structuri, hai să zicem, paralele?

Victor Osipov:
„Nu ştiu de la care capăt s-o încep. Eu trebuie să recunosc, că, fiind viceministru pentru reintegrare, mă gândeam la reintegrare şi discutam despre dânsa înafara Casei Guvernului. Nu ştiu dacă asta este legal sau nu, sau dacă asta reprezenta sau nu o abatere de la formele instituţionale de activitate în Guvern. Deci, comunicarea oricum există şi în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană-1 am avut un format, în care tot timpul s-a discutat şi s-a planificat activitatea de Alianţă. Eu îl numesc convenţional acest format cvartetul celor patru lideri de partid.

Cu mare regret pentru fosta ediţie a Alianţei, şi eu cred, că pentru Republica Moldova, pentru noi toţi, nu a fost cea mai bună, şi eficientă, şi transparentă, accesibilă formă de coordonare a politicilor coaliţiei. Eu am atras atenţia din ceea ce doamna Gabanyi explica, la nivelurile de planificare politică. Să zicem, programul de activitate al coaliţiei este una, şi după aceea programul guvernării elaborat sub auspiciile şi anunţat de primul ministru, este deja altceva ş.a.m.d.

Europa Liberă: În două cuvinte, totuşi, spuneţi de ce cvartetul nu a fost cel mai bun?

Victor Osipov:
„Pentru că a fost un format închis, despre care nici chiar noi, vicepreşedinţii de partide nu am ştiut ce se discută acolo, cum se discută. Primeam informaţii filtrate. Fiecare prin liderul său de partid şi care nici o dată nu puteau fi confirmate. Iar ceea ce se întâmpla ulterior şi se reflecta în politicile guvernamentale, sau în politicile promovate de anumite partide în Parlament, nu întotdeauna ne satisfăcea. Dacă vă amintiţi, când a fost amendat Codul Electoral, chiar juriştii coaliţiei găseau foarte multe lacune ulterior la amendamentele, care s-au făcut. Pentru că nu a existat o discuţie prealabilă şi nu s-a elaborat suficient.

Iar un consiliu de coaliţie crează, totuşi, o platformă, eu cred, mult mai transparentă, mult mai democratică, la care mai multă lume are acces într-o manieră echilibrată şi care poate examina şi pregăti politicile promovate de coaliţie la nivel guvernamental ulterior deja, prin instrumentele corespunzătoare. Şi la adoptarea programului de activitate a actualului Guvern, dacă vă amintiţi, au fost întrebări care arătau foarte clar, că în programul de activitate a Guvernului au fost incluse compartimente sau obiective, care de fapt nu ţin de Guvern, de prerogativele Guvernului, ca instituţie. Ţin de coaliţia politică, de majoritatea parlamentară. Cum ar fi, de exemplu, elaborarea unei noi constituţii. Însă a fost inclusă în program. De ce? Pentru că nu există încă această stratificare, strucutrare clară a planificării în cadrul coaliţiei. Totuşi, în Alianţa pentru Integrare Europeană, ediţia a doua, după cum vedem, se avansează către forme mult mai civilizate de coordonare a activităţii politice comune şi guvernamentale.”


Vasile Botnaru, realizatorul și moderatorul emisiunii duminicale
Europa Liberă: Şi poate eficiente. De aici ultima întrebare către Dumneavoastră, doamnă Gabanyi, şi către Dumneavoastră, domnule Osipov: va fi consiliul Alianţei şi eventual prezidiul Guvernului în stare să amortizeze competiţia firească? De exemplu, atunci când se vor împărţi banii? Poate e un exemplu steril, dar eu îmi imaginez, că atunci când o să fie vorba de redistribuirea unor bani, care o să apară în diferite forme – bugetari, sau granturi, fiecare partid, fireşte, că va dori să tragă jăratec la turta lui. Dacă are un ministru la Educaţie, fireşte că va vrea să împingă mai multe fonduri încolo. Sau cei de la Drumuri o să găsească un milion de argumente. Doamna Gabanyi?

Anneli Ute Gabanyi:
„În primul rând, vreau să-i mulţumesc domnului Osipov, pentru că a arătat exact dificultăţile care apar, dacă aceşti reprezentanţi, adică şefii partidelor nu sunt incluşi într-un aşa consiliu. Pe de o parte, şi dacă nici parlamentarii, prin şefii grupurilor parlamentare, nu sunt incluşi. Să nu uităm, fiecare lege, fiecare obiectiv trebuie trecut prin Parlament şi mandatul obligatoriu pentru parlamentar nu există şi nu trebuie să existe într-o democraţie. În ceea ce priveşte banii, sigur că şi în Germania apar cele mai multe divergenţe, dar problematica trebuie decisă tot în funcţie de programul stabilit între partenerii coaliţiei, programul coaliţiei.

Dacă programul coaliţiei spune că în Republica Moldova, de exemplu, trebuie pus accentul pe anumite domenii, fie aspectele sociale, fie reforma economică etc., atunci este clar, că şi ministrul Finanţelor, de orice culoare politică va fi, va trebui să implementeze acest program şi să pună prioritatea pe domeniile incluse şi subliniate în programul coaliţiei. Nu este simplu.

Şi în Germania există divergenţe, care însă se discută în mod transparent. Este un cuvânt care trebuie subliniat. Şi prin această transparenţă fiecare partid este şi interesat să-şi servească într-un fel clientela politică, adică alegătorii săi. Este un proces democratic, deschis şi nu văd de ce ar trebui să punem partidele politice într-o lumină proastă. Partidele politice sunt un element esenţial al democraţiei reprezentative şi din acest punct de vedere trebuie să le dăm şi lor un credit de încrdere în ceea ce priveşte funcţionarea cât mai bună a sistemului şi în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Doamnă Gabanyi, Doamne fereşte, nu noi le punem în lumină proastă. De multe ori fac ele acest lucru cu foarte mult succes. Noi doar le ajutăm. Dar eu mă refeream la bani ca un exemplu arbitrar. Dar sunt foarte multe alte subiecte sensibile. Iarăşi, iau la întâmplare – democraţii sunt consideraţi mai părtaşi ai neutralităţii Republicii Moldova, decât liberalii, de exemplu. Sau lupta cu trecutul totalitar comunist este cumva calul de bătaie al liberalilor şi trezeşte reţinere la partenerii de coaliţie. În aceste situaţii va putea oare un consiliu, un prezidiu să găsească numitor comun?

Anneli Ute Gabanyi:
„În Republica Moldova mai trebuie sondate nişte probleme, care astăzi în Republica Federală Germană nu mai există cu aceeaşi acuitate, dar au existat în Germania în anii ʼ60, anii ʼ70. Şi au fost şi certuri dure chiar în cadrul coaliţiilor, pe anumite legi între, să spunem social-democraţi şi creştin-democraţi în marea coaliţie din anii ʼ60. Şi chiar s-a întâmplat ca o coaliţie să se rupă şi să fie alegeri anticipate, ceea ce nu sper pentru Moldova.

Anumite puncte se pot include la capitolul „Principii” în programul consiliului. Şi aceste principii pot să fie considerate de durată lungă, sau de durată medie, fără ca să rezulte în această legislatură deja legi concrete. Asta nu le exclude, dar nu le face mandatare. Iar anumite programe posibil să fie implementate în ciclul guvernamental, care acum începe. Depinde, cum spuneam, şi de cât de detaliat este programul coaliţiei. Uneori se spune, că e bine să fie foarte detaliat, pentru ca să nu apară disensiuni pe parcurs. Este un lucru, care trebuie încercat.

Republica Moldova este la începutul unui drum. Principalul este, că este un drum bun, experimentat, pe care ei vor putea să câştige mai multă experienţe. Iar faptul, că deja folosesc experienţa ultimului an – experienţe bune, experienţe mai puţin bune, dar deja învaţă din ele. Şi acest lucru mi se pare foarte important.”

Europa Liberă: Domnule Osipov, pornind de la experienţa, la care face trimitere doamna Gabanyi, ce credeţi despre subiectele spinoase? Vor fi lăsate la o parte? Sau vor fi găsite soluţii?

Victor Osipov:
„Ele de multe ori nu pot fi evitate. Ele de multe ori sunt impuse de către realitatea obiectivă, iar competiţia politică, evident, va continua şi va fi acerbă, după cum a şi fost şi se vede. Urmează alegeri locale generale, să nu uităm. Şi oricât nu am fugi noi de acest subiect, totuşi banii au legătura cea mai strânsă cu politica, probabil, şi sunt un indicator foarte important.

Urmează să fim atenţi la modul cum va fi ditribuit bugetul public, pentru că nu a fost încă adoptat bugetul de stat. Pot să vă amintesc, că precedentul exerciţiu bugetar a fost tratat în felul următor – partidele, cele patru care erau în coaliţie, au împărţit fondurile, alocaţiile de la bugetul central pentru cele locale în patru, deşi reprezentarea lor la nivel local era diferită. Alianţa Moldova Noastră, bunăoară, care a avut în 2007 un succes mai mare, avea mai mulţi primari şi membri în consiliile locale ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Ei, iată poftim.

Victor Osipov:
„Şi iată care a fost rezultatul ulterior. Deci, a fost subminată o formaţiune membră a coaliţiei prin faptul, că s-a partajat în acest caz, nu şi în altele. Dar, în acest caz, echitabil. Sau alţii, care nu aveau atâţia primari şi reprezentanţi în autorităţile locale, au avut aceeaşi bani. Deci, au avut resurse pentru a atrage de partea lor oameni promovaţi de altcineva. În definitiv, şi acest exerciţiu va fi din punctul ăsta de vedere interesant şi trebuie să-l urmărim. Eu cred că acolo, unde cvartetul, pe care l-am pomenit, a reuşit anterior să ia decizii comune, să se pună de acord în privinţa unor politici, nouă, celor din Guvern deja, şi eu cred şi colegilor din Parlament le-a fost ulterior mult mai uşor. Deci, întotdeauna o platformă, un cadru, cum ar fi acest consiliu al coaliţiei, care examinează problemele, înainte ca ele să fie pornite pe traseul ăsta de adoptare a deciziilor la nivel de Parlament şi Guvern, ajută foarte mult. Cel puţin atenuează, echilibrază, găseşte soluţiile de compromis.”

Europa Liberă: Şi acum, concluziile pe care ar trebui să le tragem. Îndrăznesc eu să trag o primă concluzie, dacă v-am înţeles corect: Dumneavoastră pledaţi pentru aceste structuri extra-constituţionale, care i-ar feri pe liderii de partid, pe întâi-stătătorii Alianţei să greşească. Am înţeles corect, doamna Gabanyui?

Anneli Ute Gabanyi:
„Este un organ informal, este extra-constituţional, dar nu anti-constituţional. Şi în mod ideal ar funcţiona ca un fel de unguient, ca un fel de mijloc de ungere a maşinii guvernamentale.”

Europa Liberă: Lubrifiant.

Anneli Ute Gabanyi:
„În prevenirea unor conflicte ulterioare în Parlament şi la transparenţa actului de guvernare şi vis-a-vis de alegători. Cred că va fi un lucru bun, dacă se va lucra cu multă responsabilitate.”

Europa Liberă: Domnule Osipov?

Victor Osipov:
„O asemenea instituţie informală, adevărat, denotă nivelul de cultură politică şi capacitatea de auto-organizare şi de comunicare între partide, implicit în cadrul celor, care formează coaliţia de guvernare. Şi eu cred, că asistem la o ridicare a acestui nivel de cultură politică în cazul Republicii Moldova. Pentru că, spre deosebire de prima Alianţă, în cea de a doua această instituţie informală este creată.

Voi spune, însă, că dacă politicienii, sau liderii politici nu vor înregistra cultura necesară, atunci să fim atenţi. Pentru că vor încerca, se va încerca în multe cazuri ca deciziile să se ia inclusiv şi în afara acestui format de discuţii între partide. Şi vreau să mai adaug, că în afară de partidele politice, care formează coaliţia de guvernare, şi sunt foarte importante, sunt de acord, ca şi instituţii ale sistemului politic, să nu uităm că mai sunt o sumedenie întreagă de alte entităţi, care formează societatea, grupuri, niveluri de administraţie publică. Şi partidele guvernatoare nu trebuie să se rezume doar la propriile interese. Trebuie să ţină cont de toate.”

Europa Liberă: Adică, să nu monopolizeze.

Anneli Ute Gabanyi:
„Trebuie să ţină cont de toate interesele societăţii. Altfel nu vor avea eficienţa necesară.”
XS
SM
MD
LG