Ziarul “Timpul” publică un comentariu semnat de George Damian în care autorul susţine că singurele rânduri cu adevărat importante din acordul de constituire a Alianţei pentru Integrare Europeană – 2, făcut public recent „sunt semnăturile celor trei lideri - nimic nu are o importanţă mai mare”. „Cele trei semnături constituie un fel de angajament de onoare că oamenii care le-au scris vor colabora. Însă e nevoie ca Lupu, Filat şi Ghimpu să colaboreze dincolo de cuvintele tipărite, să colaboreze ca trei oameni care şi-au strâns mâna”, precizează autorul.
Ziarul publică şi un editorial semnat de Tatiana Corai în care autoarea afirmă că „principala provocare pentru acest Guvern vor fi preţurile, aşa cum se vede şi din primele zile ale anului”. „Acestea nu pot fi lăsate să urce la infinit, cu sau fără motiv, însă nici nu trebuie luate la control strict, într-o economie de piaţă”, este sugestia editorialistei. Dacă preţurile o vor lua razna, vor începe să se revolte cetăţenii. Dacă Guvernul va încerca să reducă preţurile cu orice preţ, vor reacţiona prompt agenţii economici. Piaţa trebuie lăsată, probabil, să-şi stabilească singură preţurile, dar, în acelaşi timp, trebuie înlăturaţi din piaţă speculanţii, profitorii, intermediarii, conchide autoarea.
Acelaşi ziar afirmă într-un articol că „din cauza legislaţiei imperfecte, mai-marii Moldovei nu pot fi sancţionaţi pentru eschivarea de la declararea veniturilor”. „Doar cinci demnitari şi-au depus declaraţiile pe venit şi proprietăţi pentru anul trecut, chiar dacă până la expirarea termenului prevăzut pentru aceasta au mai rămas zece zile. Oricum, situaţia nu pare să le dea bătaie de cap. Deşi sunt obligaţi să-şi anunţe veniturile şi averile, legislaţia e atât de imperfectă la acest capitol, susţin responsabilii în domeniu, încât pe demnitari nu-i paşte nici un pericol, dacă vor s-o încalce”, menţionează publicaţia.
Cotidianul „Adevărul” scrie că „şefi de stat, deputaţi, miniştri, poliţişti sau angajaţi ai penitenciarelor şi ai Căii Ferate Moldova, toţi au parte de tratament special dacă se îmbolnăvesc”. „În timp ce în majoritatea spitalelor din ţară oamenii de rând au parte de saloane învechite, cu pereţi care abia se ţin să nu se prăbuşească, paturi scoase chiar şi pe holurile instituţiei. Lucrurile se schimbă brusc când vine vorba despre bugetarii de lux”, menţionează publicaţia.
„Republica Moldova putea parcurge un drum mult mai uşor spre anularea vizelor de intrare în spaţiul Schengen”, mai scrie „Adevărul”. Asta dacă Moldova avea un Road map (foaie de parcurs), document care permite ca după îndeplinirea angajamentelor faţă de Uniunea Europeană vizele să fie ridicate automat. Potrivit lui Cristian Ghinea de la Centrul Român pentru Politici Externe, pe care îl citează publicaţia, Moldova nu a obţinut acest tip de document din cauza opoziţiei Franţei.
„Moldova Suverană” afirmă că guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, „s-a făcut de râs pentru a nu ştiu câta oară”. Motivul acestei concluzii este anunţul BNM conduse de acesta că rata inflaţiei, se îndreaptă spre scădere. „De parcă n-ar fi fost spus într-un ceas bun”, scrie ziarul. Imediat după asta, asemenea unui Vulcan bătrân, demult stins, s-a produs o erupţie a scumpirilor”, scrie „Moldova Suverană”.
Publicaţia „Kişiniovski obozrevatel” („KO”) (110120) constată că „nu au reuşit încă bine trei partide parlamentare să formeze coaliţia de centru-dreapta şi să constituie guvernul AIE că au şi apărut zvonuri potrivit cărora cadrul alianţei ar fi prea strâmt pentru componentele ei”. „Situaţia rămâne în continuare extrem de incertă, întrucât nu este clar în ce mod va fi ales preşedintele şi, cel mai important, ce fel de preşedinte”, menţionează „KO”.
Şi un titlu din „Nezavisimaia Moldova” - “Guvernul moldovenesc se află sub călcâiul Fondului Monetar Internaţional”. Potrivit articolului, „premierul Vlad Filat intenţionează să ia o decizie cu privire la majorarea salariilor în sectorul bugetar doar cu acordul FMI”.
„Ziarul de gardă” consideră că „cea mai surprinzătoare numire în Guvernul Filat II este cea a lui Alexei Roibu în funcţia de ministru de Interne”. „Temerile în cazul său sunt legate de activitatea sa în perioada comunistă, sub guvernarea lui Voronin, care de altfel l-a preferat, apoi l-a înlăturat de la conducerea Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi a Corupţiei. Publicaţia precizează, însă că Alexei Roibu, ar putea să fi fost demis, în 2004, conform „unei scheme” pusă la cale de către fostul preşedinte Vladimir Voronin care-l acuzase de „activitate nesatisfăcătoare a organelor de stat abilitate să efectueze un control riguros”.
