Linkuri accesibilitate

Referendumul din Sudan: precedent sau pretext pentru Transnistria?


Eugen Carpov (vicepremier pentru reintegrare): „Reintegrarea reprezintă un scop al Republicii Moldova, care nu mai rabdă amânare. Suntem optimişti că această problemă trebuie să fie soluţionată. Trebuie să comunicăm cât mai mult între cele două maluri”.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Mai întâi ştirile. Valentina Ursu trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a spus că pentru cooperarea ruso-occidentală în domeniul securităţii este mai importantă cooptarea Moscovei în proiectul scutului antirachetă, decât rezolvarea conflictului transnistrean. Lavrov a răspuns astfel, la o conferinţă de presă ţinută la Moscova, unor sugestii făcute de-a lungul anului trecut de lideri occidentali, în frunte cu cancelarul Germaniei. Angela Merkel spunea în vară că Rusia şi-ar putea demonstra voinţa de a intra într-o nouă etapă de cooperare cu Occidentul, rezolvând pentru început conflictul transnistrean. Săptămâna trecută, Serghei Lavrov a spus că Rusia face oricum eforturi în Transnistria de multă vreme, adăugând că Occidentul este cel care ar trebui să dea dovadă de mai multă deschidere, incluzând Rusia în proiectul scutului antirachetă, lansat de Statele Unite şi îmbrăţişat de NATO.

Noua preşedintă a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Lituania a numit chestiunea transnistreană printre priorităţile sale la conducerea OSCE. Vorbind la sediul din Viena al organizaţiei, ministrul lituanian de externe Audronius Ažubalis a spus că ţara sa va face presiuni pentru reluarea negocierilor în format 5 plus 2 asupra Transnistriei. Diplomatul lituanian a vorbit şi despre situaţia din Belarus, unde OSCE nu mai are birou de la sfârşitul anului trecut. Ažubalis a spus că regretă nerespectarea principiilor democratice la alegerile prezidenţiale din Belarus, ca şi refuzul Minskului de a reînnoi mandatul misiunii OSCE, care a expirat la 31 decembrie.

Statele Unite ale Americii il felicită pe premierul Vlad Filat şi salută formarea noului guvern moldovean din partea Aliantei pentru Integrare Europeana. "Statele Unite sustin cu tarie independenta, suveranitatea si integritatea teritoriala a Moldovei si aspiratiile poporului moldovean de a cladi un stat european democratic si prosper", se arată în declaratia Departamentului de Stat de la Washington. In declaraţie se mai arată că Statele Unite vor continua să acorde asistenţa practică Moldovei, inclusiv in cadrul programului Provocarile Mileniului prin cele 262 de milioane de dolari pentru proiecte in agricultură si infrastructură.

Formarea noului guvern moldovean a fost salutată şi de coordonarea politicii externe a Uniunii Europene, Catherine Ashton, şi comisarul european pentru extinedere şi politica de vecinătate Stefan Fulle. „Este un pas important pentru dezvoltarea democratică a Moldovei”, se spune într-o declaraţie comună a celor doi oficiali europeni, care şi-au exprimat speranţa
că se va putea alege şi preşedintele ţării, repetând că Uniunea Europeană doreşte aprofundarea relaţiilor cu Moldova.

Guvernul Filat a anunţat că planul de acţiuni cu Uniunea Europeană pentru liberalizarea regimului de vize va fi adus la Chişinău de comisarului european pentru afaceri interne, Cecilia Malstrom, aşteptată în vizită pe 24 şi 25 ianuarie. Planul a fost aprobat de Comisia Europeană pe 16 decembrie şi prevede reforme pe care trebuie să le întreprindă autorităţile moldovene. Vlad Filat declarase la aprobarea planului că Moldova are şanse să obţină ridicarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni într-un an şi jumătate.

Un raport anual despre starea democraţiei în lume constată că în 2010 situaţia s-a înrăutăţit în 25 de ţări ale lumii, inclusiv în Rusia şi Ucraina. Raportul „Freedom House” pomeneşte însă Republica Moldova şi Georgia ca foste republici sovietice care au făcut progrese pe calea democraţiei. Ambele ţări sunt considerate totuşi „parţial libere”, spre deosebire de ţările UE, care sunt toate considerate „libere”. Raportul spune că în ţările „libere” ale lumii, 87 la număr, trăieşte 45% din populaţia planetei. În spaţiul CSI se află potrivit „Freedom House” trei dintre cele mai puţin democratice ţări ale lumii: Turkmenistan, Uzbekistan şi Belarus.

Duma de stat de la Moscova a aprobat în a doua lectură ratificarea tratatului de reducere a armelor nucleare START 2, acord semnat de preşedintii Rusiei si Statelor Unite in aprilie anul trecut. Acordul ratificat de Duma permite Moscovei sa se retragă din el dacă Statele Unite sau Alianţa Nord Atlantica desfăşoară militari sau propun planuri ce ar putea pune in pericol securitatea Rusiei. Acordul urmează sa fie aprobat si de Consiliul Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus.

În Sundan s-a încheiat referendumul prinvind independenţa sudului țării. Plebiscitul a durat mai multe zile şi a avut o participare de peste 60 la sută din cei aproape 4 milioane de votanţi înregistraţi. Ceea ce însemnă că referendumul este validat. Se pare că nordul este de acord cu un viitor Sudan de Sud independent, dar rămân de negociat graniţa, drepturile asupra zăcămintelor de petrol şi statutul unor regiuni disputate.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Odată cu instalarea noului guvern la Chişinău, a fost numit şi un nou vicepremier pentru reglementarea transnistreană. Este vorba despre diplomatul Eugen Carpov, fost ambasador al Republicii Moldova pe lângă instituţiile europene. Într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă, Valentina Ursu a discutat cu Eugen Carpov despre priorităţile mandatului său.

Eugen Carpov
Eugen Carpov: „Reintegrarea reprezintă, de fapt, un scop al Republicii Moldova, care nu mai rabdă amânare. Şi suntem optimişti că această problemă trebuie să fie soluţionată. Se schimbă contextul, se schimbă realităţile, trăim într-o lume interconectată, trebuie să comunicăm cât mai mult între cele două maluri. Noi avem parteneri şi prieteni şi la Vest, şi la Est.”

Europa Liberă: Care va fi vocea Chişinăului?

Eugen Carpov: „Vocea Chişinăului va fi în interesul cetăţenilor de pe ambele maluri. Cu siguranţă, Moldova îşi doreşzte bunăstare. Moldova doreşte democraţie. Moldova doreşte integrare europeană. Sunt sigur şi vă asigur, că cetăţenii din Transnistria doresc aceleeaşi valori, aceleeaşi principii, aceleeaşi standarde. Deci, promovând standardele respective pe malul drept al Nistrului, cu siguranţă ele vor fi valabile şi pentru malul stâng. Noi vom încerca să construim poduri de interconexiune, bazate pe aceste valori, care sunt general umane, pe care nimeni nu poate să le conteste.”

Europa Liberă: În calitate de vicepremier, primul contact cu cine aţi vrea să-l aveţi? Ar putea fi acest contact cu Igor Smirnov?

Eugen Carpov: „Nu exclud, că voi avea contacte şi cu reprezentanţii administraţiei de la Tiraspol. O să stabilim în baza priorităţilor şi a realităţilor, pe care o să ni le planificăm.”

Europa Liberă: Au trecut aproape cinci ani de când s-a blocat procesul de negocieri în formatul 5+2. Acum există şanse pentru deblocarea lui?

Eugen Carpov: „Cred că există, pentru că este o dorinţă nu doar a Chişinăului. Este o dorinţă de a relua acest proces de negocieri în formatul existent 5+2 şi din partea majorităţii partenerilor. Prea mult timp a fost o lipsă de comunicare. Nu este bine nici pentru noi, nici pentru partenerii din stânga Nistrului, nici pentru ţările din regiune, nici pentru partenrii noştri strategici tradiţionali. Noi trebuie să revenim la dialog. Asta ar fi o temelie a acţiunilor, care urmează să le întreprindem. Dialogul trebuie să-l purtăm atât cu participanţii din cadrul formatului 5+2, cât şi cu alte organizaţii internaţionale, implicate în acest proces.”

Europa Liberă: Dialogul moldo-rus se va concentra prioritar pe soluţionarea conflictului transnistrean? Şi cum? În ce formă?

Eugen Carpov: „Dialogul moldo-rus include şi partea politică a relaţiilor noastre. Dialogul moldo-rus include un bloc foarte puternic şi important pentru ţara noastră care ţine de cooperarea economică. Dialogul moldo-rus include şi aspecte sociale, culturale, istorice, dacă vreţi, pe care trebuie să le avem în vedere şi să le promovăm în continuare.”

Europa Liberă: Bine, dar rolul pe care poate să-l joace Moscova cum îl vedeţi? Ce ar trebui să facă Kremlinul în situaţia dată?

Eugen Carpov: „Moscova are un rol important.”

Europa Liberă: Concret, care?

Eugen Carpov: „Deocamdată pot să spun asta, că are un rol foarte important. Noi va trebui să găsim acea cheie de compromis în relaţia cu Federaţia Rusă, care să ne permită să deschidem uşile pentru soluţionarea conflictului. Dar vreau să menţionez, că nu doar Federaţia Rusă este unicul actor care poate contribui la soluţionarea conflictului. Vreau să spun că toţi actorii din cadrul 5+2 au un rol foarte, foarte important.”

Europa Liberă: De ce Chişinăul pune miza şi pe Statele Unite ale Americii când e vorba de soluţionarea acestei probleme? Pentru că Washingtonul şi Moscova ar fi două puteri, care pot influenţa procesul de negocieri? De ce?

Eugen Carpov: „În general, Statele Unite sunt un partener strategic pentru Republica Moldova. Statele Unite sunt un actor foarte important pe arena internaţională. Statele Unite pot influenţa situaţia şi din ţara noastră prin servicii de mediere, de ajutor, pe care pot să-l acorde.”

Europa Liberă: Şi miza Bruxelles-ului în soluţionarea crizei transnistrene?

Eugen Carpov: „Bruxelles-ul îşi are rolul său aparte. În primul rând prin faptul că este o structură multilaterală, o organizaţie cu potenţial atât politic, cât şi economic şi de altă natură foarte puternic. Doi: Bruxelles-ul înseamnă 27 de ţări, care, fiecare în parte, poate să-şi aducă o contribuţie importantă. Deci, aici va trebui să ne concertăm relaţiile împreună cu Ministerul de Externe, aşa cum s-a făcut şi anterior, pentru a avea un dialog cât mai larg cu toate statele membre ale Uniunii Europene şi să putem beneficia din plin din experienţa şi expertiza acestei instituţii internaţionale importante.”

Europa Liberă: Pentru actuala guvernare dosarul transnistrean e un dosar greu? Dificil?

Eugen Carpov: „Este un dosar care necesită maximă atenţie, este un dosar delicat, un dosar care necesită multă diplomaţie atât pe intern, cât şi pe extern, şi care necesită muncă. Muncă asiduă, pe care trebuie s-o depună actualul Guvern.”

Europa Liberă: opinia invitatului ediţiei de astăzi, vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov, într-un interviu realizat de Valentina Ursu.

--------------------------------------------------------------------------------------

Când provincia Kosovo şi-a proclamat independenţa faţă de Serbia cu aproape trei ani în urmă, iar această independenţă a fost recunoscută de multe ţări occidentale, s-a speculat că precedentul kosovar va fi invocat insistent de regiuni separatiste din fostul spaţiu sovietic precum Transnistria.

Acest lucru nu s-a întâmplat, dar autorităţile transnistrene şi-au ales astăzi ca posibil precedent o ţară africană – Sudanul, unde are loc în cursul acestei săptămâni un referendum pentru separarea ţării în două. Autorităţile de la Tiraspol cred că referendumul în sudul Sudanului sprijinit de comunitatea internaţională în cadrul unui acord de pace în 2005 va avea succes şi au adresat de pe acum o cerere Chişinăului să recunoască referendumul transnistrean din 2006 când majoritatea populaţiei s-ar fi pronunţat pentru independenţa regiunii şi apropierea de Rusia.

Andrei Safonov
Referendumul din Sudan nu este decât un nou pretext pentru administraţia transnistreană, care nu a ratat niciodată ocazii ce i-ar putea crea avantaje în negocieri, spune politologul din Tiraspol, Andrei Safonov. Totodată, el crede că pledoaria repetată a autorităţilor transnistrene pentru independenţă nu ar face decât să scoată în evidenţă caracterul iluzoriu al aşa-numitelor succese, la care s-au referit recent anumiţi actori implicaţi în negocieri, atunci când au făcut bilanţul anului 2010 privind procesul reglementării transnistrene.

Andrei Safonov: „Aş vrea să menţionez şi faptul că ambele părţi, Chişinăul şi Tiraspolul niciodată n-au declarat că renunţă la poziţiile lor: transnistrenii – la independenţa totală, iar partea moldoveană – la reglementarea în baza statului unitar. Acestea sunt faptele: vechile concepţii de reglementare nu s-au schimbat.

De aceea, cred că declaraţiile privind realizarea anumitor progrese, a unor acţiuni pozitive etc. nu sunt decât amabilităţi de protocol. Chiar şi ceea ce s-a declarat la nivelul unor ministere de externe sau organizaţii internaţionale nu s-a concretizat, deocamdată, într-un plan de reglementare a relaţiilor moldo-transnistrene.

Nu am văzut propuneri noi nici din partea, Ucrainei, nici din partea ruşilor sau a europenilor. Iar Chişinăul şi Tiraspolul continuă să se conducă, unii, de legea privind statutul Transnistriei din 2005, iar alţii – de proiectul acordului de prietenie şi cooperare între rmn şi Republica Moldova. Desigur, cu asemenea abordări e dificil să vorbim despre un progres serios”.

Valeriu Vasilică
Şi analistul politic de la Chişinău Valeriu Vasilică, directorul agenţiei de ştiri Info-Prim Neo, crede că ar fi fost ciudat dacă administraţia transnistreană n-ar folosi orice prilej pentru a justifica existenţa regiunii separatiste. El însă nu este de acord că anul trecut nu s-ar fi produs şi schimbări pozitive în relaţiile dintre cele două maluri ale Nistrului, graţie accentului pe care actuala guvernare de la Chişinău, susţinută de partenerii occidentali, îl pune pe măsurile de încredere.

Valeriu Vasilică: „Dacă de data asta Sudanul le-a oferit pretextul, l-au folosit şi pe acesta. Dar toate trebuie privite în context. Dacă s-a schimbat ceva în procesul de negociere, în atmosfera generală a conflictului pe parcursul anului trecut, până la urmă cred că s-au schimbat nişte lucruri care privesc cetăţenii şi asta este foarte important. Este puţin pentru a ne aştepta la o soluţionare, dar este destul de important pentru că oamenii au început, de exemplu, să circule cu acest tren prin zona transnistreană, încolo, încoace, cei din Transnistria, cei de pe malul drept - s-a reînceput un proces de comunicare şi pe el trebuie să mizăm, pe fenomene de felul acesta trebuie să mizăm şi în continuare”.

Valeriu Vasilică crede că administraţia de la Tiraspol îşi va păstra reticenţa faţă de Chişinău, indiferent de cine va fi la guvernare în Republica Moldova, şi, inclusiv din acest motiv, sporirea încrederii între oamenii simpli este singura cale corectă, care, deşi e de durată, ar putea produce în timp o schimbare globală şi apropia soluţia conflictului transnistrean.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG